Zvonurile despre impunerea unui interdicţii pentru ţiţeiul rusesc aruncă preţul în aer. Barilul depășește 110 dolari

Preţul petrolului a urcat luni cu 3 dolari, Brent-ul depăşind 110 dolari pe baril, în condiţiile în care ţările UE iau în considerare posibilitatea de a se alătura SUA în embargoul asupra petrolului rusesc, iar un atac din weekend asupra instalaţiilor petroliere saudite a provocat nelinişte.

Conform reutets, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 3,44 dolari, sau 3,2%, la 111,37 dolari pe baril la ora 0443 GMT, după o creştere de 1,2% vinerea trecută.

Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 3,54 dolari, sau 3,4%, la 108,24 dolari, peste saltul de 1,7% înregistrat vinerea trecută.

Guvernele UE vor analiza dacă să impună un embargo petrolier asupra Rusiei.

La începutul zilei de luni, vicepremierul Ucrainei, Iryna Vershchuk, a declarat că nu există nicio şansă ca forţele ţării să se predea în oraşul port Mariupol, asediat în estul ţării.

Cu puţine semne de atenuare a conflictului, accentul a revenit pe întrebarea dacă piaţa va fi capabilă să înlocuiască barilul rusesc afectat de sancţiuni.

“Un atac Houthi asupra unui terminal energetic saudit, avertismentele privind un deficit structural de producţie din partea OPEC şi un potenţial embargo petrolier al Uniunii Europene asupra Rusiei au făcut ca preţurile petrolului să sară în Asia”, a declarat într-o notă Jeffrey Halley, analist senior al OANDA. “Chiar dacă războiul din Ucraina se termină mâine, lumea se va confrunta cu un deficit energetic structural, din cauza sancţiunilor ruseşti”.

În weekend, atacurile grupului Houthi din Yemen, aliniat cu Iranul, au provocat o scădere temporară a producţiei la o rafinărie Saudi Aramco din Yanbu, alimentând îngrijorarea pe o piaţă agitată a produselor petroliere.

Cel mai recent raport al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi al aliaţilor, inclusiv Rusia, a arătat că unii producători continuă să nu îşi atingă cotele de aprovizionare convenite.

OPEC+ şi-a ratat ţinta de producţie cu peste 1 milion de barili pe zi (bpd) în februarie, au declarat trei surse pentru Reuters, în cadrul pactului lor de a creşte producţia cu 400.000 bpd în fiecare lună, pe măsură ce îşi reduc drastic reducerile de producţie făcute în 2020.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin îngrijorător al sectorului agricol și agroalimentar, iar balanța comercială cu producția agricolă devine negativă pentru a doua oară în istoria țării. Concluziile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 24 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, producția agricolă total exportată a scăzut de la 1,94 miliarde de dolari în 2022 la doar 1,51 miliarde în trimestrul II al anului 2025. În primele șase luni ale acestui an, exporturile au însumat 679 milioane de dolari, confirmând o tendință de declin începută încă din 2023. „Republica Moldova trebuie să-și consolideze poziția de țară producătoare de bunuri agricole și agroalimentare. Este inadmisibil ca o țară cu o tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în anii 1990, Republica Moldova înregistra un excedent de peste 500 de milioane de dolari la balanța comercială a produselor agricole. Astăzi, situația s-a inversat, iar deficitul balanței comerciale agricole a ajuns la aproape 70 de milioane de dolari. „Este pentru a doua oară în istoria noastră când balanța comercială cu producția agricolă devine negativă. Pe de o parte cresc importurile, iar pe de altă parte scad exporturile”, a menționat expertul.

Economistul spune că situația este mult mai gravă în cazul producției agroalimentare, unde balanța comercială a devenit negativă în 2024, minus 93 de milioane de dolari, și s-a adâncit în 2025 la minus 226 de milioane. „Industria prelucrătoare practic nu mai funcționează. Pierdem tot ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar, care cândva reprezenta 80% din exporturile agricole ale țării”, a subliniat Ioniță.

În prezent, agricultura reprezintă 44,6% din totalul exporturilor Republicii Moldova, față de 75% în anii 1990. Raportat la PIB, exporturile agricole au scăzut la 7,7%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Există însă și câteva evoluții pozitive, potrivit analistului economic. Exportul de băuturi alcoolice, în special de vermut către SUA, și exportul de fructe, care au crescut în 2024 și 2025, contribuie parțial la echilibrarea balanței comerciale. În schimb, exportul de uleiuri a scăzut dramatic în 2025, minus 307 milioane de dolari față de 2022, iar exportul de cereale s-a redus cu 179 de milioane.

Pe partea de importuri, produsele lactate reprezintă o problemă majoră. Importurile au crescut de la 104 milioane de dolari în 2022 la 153 de milioane în 2025. „La 500 de grame de cașcaval consumate în Republica Moldova, doar 100 de grame sunt de producție autohtonă”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că, deși s-au făcut investiții și s-a îmbunătățit performanța sectorului agricol, lipsește o strategie coerentă care să stimuleze producția cu valoare adăugată înaltă. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să redevină exportator de produse finite, nu doar furnizor de materie primă.