Rusia ar putea încerca să anexeze Odesa prin metoda „referendum“

Presa de la Moscova scrie că „Duma de Stat cere organizarea unui referendum în Odesa”, oraș aflat la circa 220 de kilometri de granița cu România.

Anunțul a fost făcut marți, 22 martie, de Andrei Lugovoi, prim-vicepreședintele Comitetului Dumei de Stat pentru Securitate și Anticorupție.

Andrei Lugovoi, deputat din partea Partidului Liberal Democrat din Rusia, condus de ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, se pronunţă pentru organizarea unor „referendumuri” în regiunile ucrainene Herson, Mîkolaiv, Odesa şi Zaporojie.

„După părerea mea, totul se îndreaptă spre faptul că vor avea loc referendumuri, trebuie doar să creăm condiţiile corespunzătoare”, continuă el, citat de presa pro-Kremlin.

Politicianul susține că populația orașelor din sudul Ucrainei percepe destul de calm sosirea forțelor armate rusești acolo, în ciuda multiplelor manifestații pe care media le-a relatat în Herson, și în alte localități din sud, unde trupele ruse au folosit inclusiv grenade.
„Desigur, nu este nevoie de presiune, dar este necesar să se ofere oportunitatea oamenilor. Sunt pentru ca aceste referendumuri să fie organizate”, a spus Lugovoi.

Andrei Lugovoi, 55 de ani, este un fost agent KGB al cărui nume apare în dosarul otrăvirii unui alt fost agent KGB, Aleksandr Litvinenko. Lugovoi este ultima persoană cu care s-a întâlnit Litvinenko înainte de a se simţi rău şi de a fi internat. Litvinenko, un critic al lui Vladimir Putin, a murit otrăvit la 21 de zile după întâlnirea cu Lugovoi. De la acel episod, Andrei Lugovoi beneficiază de imunitate parlamentară şi este protejat de regimul Putin.

Odesa este un important oraș și port ucrainean situat în nord-vestul Mării Negre, este, totodată reședință a regiunii omonime. Populația orașului număra 1.010.500 de locuitori la 1 august 2015.

Practica aşa-ziselor refendumuri a mai fost folosită de Rusia în Ucraina. În martie 2014, la scurt timp după intrarea trupelor ruse fără însemne în Crimeea, populaţia din peninsula de la Marea Neagră a fost adusă la un plebiscit privind alipirea la Rusia organizat sub patul puştii.

#alipire #Odesa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială