Analiză Reuters// UE se confruntă cu dificultăți în încercarea de a îngheța averile oligarhilor ruși sancționați

25 Mart. 2022, 10:11
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
25 Mart. 2022, 10:11 // Au Bani //  MD Bani

După ce Rusia a invadat Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să înghețe averile oligarhilor și oficialilor ruși de rang înalt. Totuși, oficialii întâmpină dificultăți în acest proces, arată o analiză Reuters.

În urma invaziei, UE a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei în fiecare săptămână, adăugând pe „lista neagră” aproape 700 de politicieni de top, oameni de afaceri și personal militar. Astfel, 42 de oligarhi superbogați au fost supus sancțiunilor, printre ei se numără și proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, și magnatul bancar Mihail Fridman.

Așadar, persoanele de pe lista sancțiunilor urmează să aibă conturile bancare și activele înghețate. Totuși, până acum doar o mică parte din fondurile lor au fost afectate, din cauza dificultăților întâmpinate în aplicarea sancțiunilor, potrivit oficialilor UE și datelor guvernamentale din mai multe țări membre.

De exemplu, Germania, cea mai mare economie a UE, nu a oferit detalii despre activele înghețate până acum. Berlinul a înființat un grup de lucru săptămâna trecută pentru a aplica sancțiunile, iar ministerul economiei a declarat pentru Reuters că se așteaptă să raporteze progresele într-o săptămână sau două.

De asemenea, Austria și Irlanda au refuzat să precizeze dacă au înghețat până acum bunuri ale celor sancționați, la fel ca Cipru și Malta, care în ultimii ani au eliberat „pașapoarte de aur” persoanelor bogate, inclusiv rușilor.

Unele țări care au raportat înghețarea unor active spun că au atins doar o mică parte din averea supusă sancțiunilor.

Ministerul olandez de Finanțe, de exemplu, a declarat că a înghețat aproximativ 390 de milioane de euro în tranzacții și depozite financiare. Potrivit estimărilor guvernului, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din averea persoanelor sancționate aflată în conturi bancare, trusturi și alte vehicule financiare din Olanda și din centrele offshore legate de țară.

Italia, una dintre cele mai active țări din UE în confiscarea bunurilor fizice, a pus până acum sechestru pe iahturi și vile în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, dar nu a afectat încă averea lichidă a oligarhilor, deoarece se crede că o mare parte din aceasta este stocată în conturile bancare ale unor alte persoane sau în trusturi fără beneficiar efectiv, a spus șeful poliției fiscale italiene, Giuseppe Zafarana.

De asemenea, Spania nu a înghețat niciun cont bancar, au spus autoritățile, dar a reținut cel puțin trei iahturi de lux legate de persoane aflate pe lista neagră.

Portugalia a blocat un singur cont deținut de o persoană sancționată, cu doar 242 de euro în el, a declarat o sursă bancară familiarizată cu chestiunea.

Belgia pare să fi fost cea mai de succes țară din UE până acum. A înghețat circa 2,7 miliarde de euro în conturi bancare și 7,3 miliarde de euro în tranzacții, dar nu a identificat nicio proprietate care aparține direct sau indirect unei persoane aflate pe lista neagră, a precizat Ministerul de Finanțe.

Abramovici și Fridman nu au răspuns la solicitările Reuters pentru comentarii. Fridman a spus anterior că sancțiunile împotriva sa pentru invadarea Ucrainei de către Rusia sunt „nefondate”.

Statele Unite, care au impus sancțiuni similare Rusiei, se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în înghețarea activelor, din cauza piedicilor legale. În plus, se crede că oligarhii își păstrează majoritatea activelor în afara UE și a Statelor Unite.

Elveția a declarat joi că a înghețat 6,2 miliarde de dolari din activele rusești sancționate. Se estimează că băncile elvețiene au depozite și active rusești de până la 213 de miliarde de dolari.

UE are dificultăți în aplicarea sancțiunilor, deoarece aceasta depinde de statele membre, care de multe ori nu au instrumentele legale, personalul și, în unele cazuri, voința politică pentru a ținti investitorii bogați, a spus un înalt oficial al UE.

Din punct de vedere istoric, aplicarea sancțiunilor în UE nu a fost consecventă. Ceea ce se decide la nivelul UE nu este neapărat implementat așa cum se cere la nivelul statelor membre, a spus David Savage, expert în sancțiuni la firma de avocatură Stewarts.

Comisia Europeană încearcă să rezolve aceste dificultăți. În acest sens, s-a înființat luna aceasta un grup de lucru „sechestrează și confiscă”, special pentru a impune sancțiuni împotriva oligarhilor.

Până acum, însă, grupul de lucru nu a identificat niciun bun care să trebuiască să fie înghețat de urgență, a declarat înalt oficial al UE, sub protecția anonimatului.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că statele UE sunt obligate să raporteze măsurile luate pentru implementarea sancțiunilor, dar a refuzat să spună dacă toate au făcut acest lucru și nu a precizat valoarea activelor înghețate până acum.

Anul trecut, Comisia a propus înființarea unui „depozitar de schimb de informații privind sancțiunile” până la sfârșitul anului 2021 pentru a facilita procesul. Acest depozitar „se află în prezent în faza de dezvoltare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Chiar și atunci când există voință politică de a acționa, nu este ușor să găsești bogăția oligarhilor.

După patru runde de sancțiuni, UE încă lucrează pentru a înlătura lacunele care permit persoanelor sancționate să-și protejeze banii prin intermediul unor terțe părți, trusturi sau tranzacții cu criptomonede, au spus diplomații.

Chiar și atunci când sunt aplicate integral, sancțiunile UE nu pot merge, de obicei, mai departe decât înghețarea activelor.

În majoritatea țărilor, aceasta înseamnă că activele nu pot fi vândute, dar pot fi încă folosite. Un oligarh ar putea trăi, teoretic, într-o vilă „înghețată”.

În ciuda grupului de lucru „sechestrează și confiscă” al Comisiei, confiscarea – momentul când statul preia controlul asupra unui bun și chiar profită din vânzarea acestuia – este adesea imposibilă.

„În majoritatea statelor membre, acest lucru nu este posibil și este necesară o condamnare penală pentru confiscarea bunurilor”, a precizat CE într-o declarație pentru Reuters.

În Polonia, de exemplu, confiscarea bunurilor ar necesita o modificare a constituției, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Franța a înghețat aproximativ 850 de milioane de euro din activele persoanelor aflate pe lista neagră, inclusiv proprietăți și iahturi, a anunțat Ministerul de Finanțe. Dar bunurile fizice pot fi încă folosite de proprietarii lor.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău