Moldovenii au vorbit la telefon aproximativ trei ani. Fixul devine istorie

Datele statistice prezentate Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), de către furnizorii de comunicații mobile, arată că, în anul 2021, numărul total al utilizatorilor serviciilor de telefonie mobilă a crescut, comparativ cu anul 2020, cu circa 598 mii (14,6%) și a totalizat 4,7 mil.

Baza de utilizatori a companiei Orange Moldova s-a majorat cu 6,6% și a însumat peste 2,4 mil., numărul utilizatorilor companiei Moldcell a crescut cu 22,6% și a alcătuit peste 1,6 mil., iar numărul utilizatorilor companiei Moldtelecom-Unite s-a mărit cu 30,4% și a totalizat 599,4 mii. Rata de penetrare a serviciilor respective a crescut cu 20,6 puncte procentuale și a ajuns la 150,2%.

Telefonul fix se duce în istorie

Analiza traficului de voce generat de utilizatori în perioada de raportare arată, că aceștia, au preferat să vorbească mai mult în alte rețele mobile. Astfel, volumul traficului generat către alte rețele mobile a crescut cu 18,4% și a însumat 1 mld. 647,7 mil. minute, volumul traficului realizat către rețele fixe s-a majorat cu 0,4% și a alcătuit 278,2 mil. minute, iar convorbirile direcționate către rețelele proprii au scăzut cu 3,7% și au totalizat 4 mld. 631,4 mil. minute. Volumul total al traficului generat în rețelele mobile a crescut cu 0,8% și a însumat 6 mld. 681,8 mil. minute.

Traficul mediu lunar (MoU) generat de un utilizator activ, în anul 2021, a scăzut cu 4,3% și a constituit 296 minute, iar durata medie a unui apel a fost de 1,97 minute. Un utilizator al companiei Orange Moldova a vorbit în mediu 335 minute, un client deservit de către Moldtelecom – 315 minute, iar cel deservit de Moldcell – 226 minute.

Scad veniturile operatorilor de telefonie mobilă

Volumul veniturilor obținute de furnizori, în anul 2021, a înregistrat o scădere de 0,9% și a însumat peste 2 mld. 899 mil. lei. Venitul mediu lunar per utilizator activ de telefonie mobilă (ARPU) a scăzut, față de anul 2020, cu 6,1% și a alcătuit – 66,4 lei. Orange Moldova a înregistrat un ARPU de 73,4 lei, Moldtelecom – de 59,8 lei, iar Moldcell – de 56,4 lei.

Cotele de piață, în funcție de cifra de afaceri, ale celor trei furnizori de telefonie mobilă au fost următoarele: Orange Moldova – 63,5%, Moldcell – 28,8% şi Moldtelecom – 7,7%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#minute #telefon #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi