Țările care cumpără discret țiței din Rusia. Piața mondială de energie, remodelată de război

China şi India cumpără ţiţei din Rusia, în timp ce Europa şi SUA se luptă să scape de dependenţa de energia rusească.

În timp ce majoritatea traderilor ocolesc ţiţeiul rusesc în urma invaziei Ucrainei, temându-se pentru propria reputaţie sau de impactul sancţiunilor, rafinăriile chineze cumpără discret ţiţei rusesc ieftin, scrie Bloomberg.

Spre deosebire de rafinăriile petroliere de stat din India, care au emis o serie de oferte pentru ţiţeiul rusesc, traderii spun că procesatorii de stat chinezi negociază în privat. Rafinăriile independente ale ţării acţionează în mod similar.

În schimb, două anunţuri de la finalul săptămânii trecute evidenţiază determinarea Europei şi Statelor Unite să limiteze dependenţa de energia rusească.

Statele Unite au anunţat că intenţionează să livreze cel puţin 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate către UE în acest an împreună cu alţi furnizori, iar Germania s-a angajat să scape aproape în întregime de dependenţa de gazele ruseşti până la mijlocul anului 2024, potrivit Financial Times.

Ministrul german al economiei Robert Habeck a anunţat că ţara sa poate fi independentă aproape complet de gazele ruseşti chiar de la începutul verii anului 2024. Germania vizează de asemenea să devină independentă de cărbunele rusesc până în toamnă şi să-şi înjumătăţească dependenţa de petrolul rusesc până la finalul acestei veri.

Angajamentul SUA nu specifică ce proporţie din volumele adiţionale de gaze va proveni direct din America sau din alte ţări, evidenţiind dificultatea de a creşte rapid capacitatea şi de a redirecţiona contractele de pe piaţa energiei, scrie digi24.ro.

Pe termen mai lung, odată ce UE îşi va fi dezvoltat infrastructura GNL pentru a aduce gaze americane, livrările ar putea veni mai direct din America. UE doreşte să-şi reducă dependenţa de energia rusească cât mai rapid posibil.

În Germania, ministrul economiei a declarat că de la invazia Ucrainei guvernul ţării sale şi-a redus dependenţa de importurile ruseşti de cărbune de la 50% la 25%, de gaze de la 55% la 40% şi de petrol de la 35% la 25%.

Potrivit JPMorgan, războiul din Ucraina este, alături de preţurile ridicate, unul din factorii care duc la distrugerea cererii de petrol la nivel mondial, notează Bloomberg.

Războiul din Ucraina, împreună cu sancţiunile împotriva Rusiei şi răspândirea omicron în China au un impact şi mai direct asupra cererii de petrol decât preţurile ridicate, potrivit băncii.

Aceasta şi-a redus estimarea privind cererea din T2 cu 1,1 milioane de barili pe zi şi perspectivele pentru ultimele trimestru cu 500.000 de barili. Revizuirile sunt concentrate în Europa, care rămâne epicentrul şocului geopolitic, arată aceasta.

#energia ruseasca #titei #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom