Comisia Europeană a propus ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro

Comisia Europeană a propus vineri ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro, până la un plafon maxim de 300 de euro pentru fiecare persoană, în cadrul măsurilor de asistenţă umanitară destinate milioanelor de refugiaţi ucraineni care au fugit din calea războiului, transmite Reuters.

Propunerea Executivului comunitar, care a luat forma unei recomandări către guvernele statelor membre şi care va avea nevoie de sprijinul guvernelor, va permite fiecărui refugiat ucrainean care a fugit în Uniunea Europeană să schimbe, fără comison, suma de 10.000 de hrivne. Pe baza cursului oficial de schimb afişat de Banca Naţională a Ucrainei, care va fi cel utilizat la schimbul valutar, asta ar însemna că fiecare refugiat ar urma să primească 307,91 de euro pentru cele 10.000 de hrivne.

De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, peste 3,8 milioane de ucraineni au trecut graniţa în ţările Uniunii Europene. Blocul comunitar le-a acordat deja statutul de „protecţie temporară”, ceea ce înseamnă că au dreptul să muncească, să beneficieze de asistenţă medicală şi să îşi trimită copiii la şcoală.

Comisia Europeană a precizat că recomandarea sa este destinată să asigure o abordare coordonată în toate statele membre UE adăugând că este necesară pentru că Banca Naţională a Ucrainei a fost nevoită să-şi suspende schimburile valutare pentru a-şi proteja rezervele valutare limitate. Aceasta înseamnă că instituţiile de credit din UE nu erau dispuse se efectueze schimbarea hrivnelor din cauza convertibilităţii limitate a bancnotelor ucrainene şi a expunerii la un risc ridicat al cursului de schimb.

Cea mai mare parte a refugiaţilor ucraineni s-au îndreptat spre Polonia, care susţine că până acum a primit 2,3 milioane de refugiaţi. Alte state membre UE precum România, Slovacia şi Ungaria au primit şi ele un număr important de refugiaţi. Din toate cele patru state doar Slovacia este membră a zonei euro.

#hrivna #refugiati #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.