Apune era telefoniei fixe. Piața s-a prăbușit cu 12% în anul 2021

Datele statistice despre evoluția pieței serviciilor de telefonie fixă în anul 2021, agregate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), arată că valoarea pieței respective a scăzut, față de anul 2020, cu 12% și a alcătuit peste 333,9 mil. lei. Această diminuare a fost cauzată de scăderea numărului de abonați și a traficului de voce în rețelele de telefonie fixă. Timp de un an, numărul abonaților s-a micșorat cu 2,7% și a însumat puțin peste 1 mil., iar volumul total de trafic a scăzut cu 15,3% și a alcătuit 972 mil. minute.

Potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii activi de servicii de telefonie fixă, diminuarea numărului de abonați a fost determinată de micșorarea bazei de abonați atât ai S.A.”Moldtelecom”, cu 2,9%, însumând circa 894 mii, cât și ai furnizorilor alternativi – cu 1,1%, alcătuind 106,5 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a scăzut față de anul 2021, cu 0,4 puncte procentuale și a alcătuit 38,5%.

Diminuarea volumului total al traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Traficul iniţiat către rețelele internaționale a scăzut cu 33,4%, traficul către alte reţele fixe – cu 15%, iar traficul către reţelele mobile – cu 3,9%. În anul 2021, media lunară a traficului inițiat de la o linie de acces a fost de 2,2 ore, cu 20 minute mai puţin faţă de valoarea medie din anul 2020, iar durata medie a unui apel a fost 2,6 minute.

Venitul mediu lunar per abonat (ARPU), în perioada de raport, s-a redus cu 8,4% și a constituit 27,5 lei. SA ”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 28,7 lei (în scădere cu 8,8%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 17,4 lei (în scădere cu 2,6%). La sfârșitul anului 2021, cota de piață a S.A. ”Moldtelecom”, în funcție de venituri, a constituit 93,3%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#telefon fix #piata #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.