Twitter îl face și mai bogat! Averea lui Elon Musk se apropie de 300 de miliarde de dolari

Averea lui Elon Musk se apropie de 300 de miliarde de dolari după ce a devenit principalul acționar Twitter, potrivit topului Forbes al celor mai bogați oameni din lume, transmite CNN.

Astfel, Musk, în vârstă de 50 de ani, are cu 100 de miliarde de dolari mai mult decât ai doilea cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, fondatorul Amazon (AMZN) și proprietarul rivalului spațial al lui Musk, Blue Origin.

De asemenea, Musk, cel mai nou membru al consiliului de administrație al Twitter (TWTR), valorează mai mult decât dublul averii legendarului investitor și director general al Berkshire Hathaway (BRKB), Warren Buffett, care a început să investească în 1941, când avea 11 ani. Averea investitorului de 91 de ani este estimată la „doar” aproximativ 125 de miliarde de dolari.

De asemenea, averea lui Musk valorează mult mai mult decât averile combinate ale foștilor directori executivi Microsoft (MSFT) Bill Gates (136 de miliarde de dolari) și Steve Ballmer (100 de miliarde de dolari). La fel pentru co-fondatorii Google (GOOGL), Larry Page (120 de miliarde de dolari) și Sergey Brin ( 115 miliarde USD).

Totuși, unii istorici susțin că marii industriași americani din secolele XIX și XX, John D. Rockefeller și Andrew Carnegie, dar și unii monarhi din istorie, cum ar Mansa Musa (sultanul Musa), conducătorul Imperiului Mali în secolul XIII, sau împăratul roman Augustus ar fi putut fi mai bogați decât Elon Musk, dacă averile lor ar fi ajustate cu rata inflației.

#miliardar #avere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.