De unde UE va cumpăra cărbune după interzicerea importurilor din Rusia?

Cumpărătorii europeni majorează achiziţiile de cărbune din întreaga lume, după ce Comisia Europeană (CE) a propus marţi noi sancţiuni contra Rusiei, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune din Rusia şi a intrării navelor ruseşti în porturile UE, au declarat pentru Reuters surse din domeniul transporturilor.

Marți, Comisia Europeană a anunțat noi sancțiuni, printre care se numără și interdicția de cumpărare a cărbunelui din Rusia și interzicerea navelor rusești de la a intra în porturile UE.

Noile restricţii vin într-o perioadă de incertitudini privind viitorul livrărilor de gaze ruseşti spre UE. Rusia le-a cerut statelor Uniunii Europene să-i plătească în ruble gazele livrate începând cu 1 aprilie, dar propunerea nu a fost acceptată. În prezent, livrările continuă, întrucât primele plăţi pentru volumele de gaze livrate după această dată sunt scadente în a doua jumătate a lunii.

În martie, statele membre UE au importat în total 7,1 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică, o creştere de 40,5% faţă de perioada similară din 2021 şi cel mai ridicat nivel începând din martie 2019, susţin analiştii de la Braemar ACM.

Conform datelor CE, blocul comunitar depinde de Rusia pentru aproximativ 45% din importurile sale de cărbune, 45% din importurile de gaze şi aproximativ 25% din importurile de petrol.

Datele Braemar arată că în martie au fost importate din Rusia în UE 3,5 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică, cel mai ridicat nivel lunar începând din octombrie 2020.

La nivel săptămânal, în perioada 28 martie – 1 aprilie, au fost cele mai mari importuri de cărbune din Rusia de la începerea invaziei – 887.000 de tone care au intrat în UE.

De asemenea, în martie, UE a importat 1,3 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică din Columbia, o creștere anuală de 47,3% şi 809.000 tone din Statele Unite, o creștere anuală de 30,3%.

Și importurile din Africa de Sud au venit cu 287.000 de tone în martie față de acum un an, când nicio livrare nu era efectuată.

Australia a devenit și ea o sursă de interes pentru europeni, importurile de cărbune totalizând 537.000 de tone în primul trimestru al acestui an, față de zero importuri în aceeași perioadă din 2021.

Însă Indonezia și Australia, printre cei mai mari exportatori de cărbune din lume, au ajuns la limitele de producție și este puțin probabil să satisfacă cererea Europei pentru livrări suplimentare, dacă UE interzice importurile de cărbune ale Rusiei, spun directorii din industria de minerit.

Grecia își va accelera mineritul cărbunelui în următorii doi ani ca măsură „temporară” pentru a ajuta la reducerea dependenței de gaze care s-a mărit de anul trecut și după invazia pornită de Rusia, a spus miercuri premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Preţul cărbunelui pentru producerea de energie termică a urcat anul acesta la un nivel record.

#carbune #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.