Sancțiuni împotriva Rusiei. Cine sunt fiicele lui Putin și cu ce se ocupă

07 Apr. 2022, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Apr. 2022, 09:49 // Actual //  bani.md

Statele Unite au vizat miercuri băncile şi elitele ruseşti cu o nouă rundă de sancţiuni, inclusiv interzicerea americanilor de a investi în Rusia, ca răspuns la ceea ce preşedintele Joe Biden a numit „crime de război majore” comise de forţele ruseşti în Ucraina.

Noile sancţiuni au lovit Sberbank din Rusia, care deţine o treime din totalul activelor bancare din Rusia, şi Alfabank, a patra cea mai mare instituţie financiară a ţării, au declarat oficiali americani. Tranzacţiile energetice au fost exceptate de la ultimele măsuri, au precizat aceştia.

Statele Unite sancţionează, de asemenea, cele două fiice adulte ale preşedintelui rus Vladimir Putin, soţia şi fiica ministrului rus de externe Serghei Lavrov, precum şi membri de rang înalt ai Consiliului de Securitate al Rusiei, au precizat oficialii.

Putin a avut două fiice, Maria şi Katerina, din relaţia cu Lyudmila Shkrebneva cu care a fost căsătorit timp de trei decenii până la divorţul lor în 2013.

Maria s-a născut în Leningrad în 1985, iar Katerina s-a născut în Germania în 1986, când familia a locuit acolo în perioada în care tatăl ei a lucrat în KGB.

Când familia s-a mutat la Moscova, în 1996, fetele au frecventat o şcoală de limbă germană. Copiii ar fi fost scoşi de la şcoală atunci când Putin a devenit preşedinte interimar, iar profesorii i-au educat acasă.

Maria a studiat biologie la facultate şi a urmat cursurile şcolii de medicină din Moscova, în timp ce Katerina s-a specializat în studii asiatice în facultate. Ambele fete au urmat cursurile universitare sub identităţi false.

Maria, acum în vârstă de 36 de ani, este cercetător medical şi locuieşte la Moscova cu soţul ei olandez, Jorrit Faassen.

Maria şi Faassen se pare că au un copil – Putin i-a spus cineastului Oliver Stone în 2017 că este bunic. Când Stone l-a întrebat dacă s-a jucat cu nepotul său, Putin a răspuns: „Foarte rar, din păcate”.

Între timp, Katerina ar avea o viaţă de lux, locuind în apartamente de lux şi dobândind o avere.

Katerina, acum în vârstă de 35 de ani, este o dansatoare acrobatică desăvârşită şi are un post de conducere la Universitatea de Stat din Moscova.

Marea Britanie a îngheţat, de asemenea, activele Sberbank şi a declarat că va interzice importurile de cărbune rusesc până la sfârşitul acestui an, în cea mai recentă tranşă a sancţiunilor coordonate cu Statele Unite şi alţi aliaţi occidentali pentru a „înfometa maşina de război a lui Putin”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

23 Sept. 2026, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează o creștere a numărului de muncitori străini, iar fenomenul începe să pună presiune atât pe autorități, cât și pe sistemul de control al migrației. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat că, doar până la 1 septembrie 2026, peste 6.300 de cetățeni străini au fost documentați pentru prima dată în scop de muncă, față de aproximativ 4.300 pe întreg parcursul anului 2025.

„În anul 2025, pe parcursul anului, au fost documentați în scop de muncă 4.300 de cetățeni la prima documentare. În anul 2026, la 1 septembrie, noi avem 6.300 și ceva, adică avem o creștere de peste 2.000 de cetățeni deja”, a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, procesul de atragere a forței de muncă din străinătate trebuie făcut gradual, întrucât verificarea și documentarea unui număr mare de persoane generează o presiune semnificativă asupra Inspectoratului General pentru Migrație.

Șeful IGM a atras atenția și asupra salariilor oferite muncitorilor străini. Deși unii angajatori declară remunerații de 20.000 de lei și mai mult, în realitate, susține Lazăr, multe dintre contractele prezentate instituției prevăd salarii de sub 10.000 de lei.

„Am ridicat ultimul contract pe care dumneavoastră l-ați depus la IGM pe data de 2 august și în contract este prevăzut 8.700 de lei. Cu părere de rău, în mare parte toate contractele nu depășesc 10.000 de lei”, a spus șeful IGM.

Autoritățile au identificat și situații în care salariul indicat la momentul depunerii actelor era ulterior redus. Angajatorii puteau modifica contractul, inclusiv prin trecerea angajatului la jumătate de normă, astfel încât remunerația efectivă să fie mai mică decât plafonul prevăzut inițial.

În urma modificărilor legislative, angajatorii sunt obligați acum să mențină nivelul minim al salariului pe întreaga durată a angajării, nu doar la momentul depunerii cererii pentru documentarea străinului.

Lazăr susține însă că este necesar și un mecanism eficient de control, cu implicarea instituțiilor responsabile de domeniul muncii și financiar, astfel încât respectarea obligațiilor să poată fi verificată inclusiv selectiv.

Creșterea numărului muncitorilor străini a dus, potrivit IGM, și la o majorare a numărului de plângeri. Străinii reclamă probleme privind plata salariilor și promisiunile făcute de agenții de recrutare înainte de venirea în Republica Moldova.

„O mare parte din cei care sunt recrutați peste hotare li se promite că, odată ce obțin permisul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, au liberă trecere în Uniunea Europeană. Ajungând aici, se conving că au fost duși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin nord”, a declarat Dumitru Lazăr.

Datele IGM arată o creștere puternică și a numărului străinilor plasați în Centrul de plasament temporar. Dacă în prima jumătate a anului 2025 au fost plasate 13 persoane, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 128.

Cheltuielile pentru hrană, cazare, custodie și îndepărtarea acestor persoane sunt suportate inițial de stat. Potrivit șefului IGM, există inclusiv companii care ar trebui să achite costurile biletelor pentru revenirea muncitorilor în țările de origine, dar nu își respectă obligațiile, iar instituția este nevoită ulterior să recupereze banii prin instanță.

Totodată, unii angajatori sesizează IGM după ce muncitorii străini pe care i-au adus în Republica Moldova părăsesc locul de muncă și nu mai pot fi găsiți.

„Problemele sunt foarte multe, începând din perioada de recrutare și până la momentul în care ajung la Chișinău sau în Republica Moldova”, a conchis șeful Inspectoratului General pentru Migrație.