Amnistie cu șpagă — percheziții CNA și PA în dosarul eliberărilor deținuților pe viață

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#elibarera #detinuti #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.