Cine este miliardarul rus supranumit „portofelul lui Putin”

10 Apr. 2022, 22:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2022, 22:40 // Actual //  bani.md

Miliardarul Roman Abramovich este cunoscut în întreaga lume atât datorită bogăției pe care o etalează cât, mai ales, ca proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra. Despre el se știe că are legături foarte apropiate cu Vladimir Putin, fiind unul dintre cei mai influenți, dar și mai controversați oligarhi ai Rusiei.

Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat afacerile, dar și reputația. El a fost pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina.

A încercat să-și mai repare imaginea șifonată de relația apropiată cu Putin participând la negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. Nu a reușit, dat fiind că eforturile sale de a obține un angajament de încetare a focului a eșuat.

Se spune că s-ar fi implicat în negocierile de pace și pentru ca bunurile sale să fie scoase de sub sechestru și să scape de sancțiuni. Chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a făcut apel la omologul său american Joe Biden, „să-l ierte” pe Abramovich pentru că-i este de ajutor la negocieri.

Mulți se întreabă cine este totuși, Roman Arkadievici Abramovich, miliardarul numit și „Portofelul lui Putin”. Se spune că s-a născut la Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an. Doi ani mai târziu i-a murit și tatăl, într-un accident provocat de o macara. Băiatul, în vârstă de trei ani, ar fi fost crescut de rude la Komi, în nord-vestul Rusiei.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic, iar apoi a fost recrutat în Armata Roșie. După încheierea serviciului militar a început să vândă jucării de plastic în Moscova, iar apoi a trecut la parfumuri și deodorante, produse care lipseau din statele comuniste.

Profiturile sale au crescut pe măsură ce Mihail Gorbaciov a decis să liberalizeze și să deschidă Uniuena Sovietică. Însă nu bișnița cu parfumuri și deodorante l-au făcut miliardar, ci afacerile cu statul.

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, un tânăr trecut de 20 de ani, a avut noroc. A fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, când oligarhii s-au luptat pentru controlul acestei industrii. Mulți și-au pierdut viața, dar el a făcut milioane de dolari.

La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzația că ar fi furat bunuri ale statului. Ulterior avea să spună că a fost vorba despre o greșeală a autorităților. El susține că a fost nevinovat în respectivul caz.

L-a ajutat pe Putin să preia puterea la Kremlin. Ascensiunea lui Abramovich a continuat și a ajuns în cercul interior al fostului președinte Boris Elțîn. Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovich s-a numărat printre cei care l-au susținut pe Vladimir Putin ca președinte la Kremlin. Un an mai târziu era ales guvernator al provinciei.

În 2003, Roman Abramovich a dat lovitura în lumea fotbalului cumpărând Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei. Tranzacția a valorat 140 de milioane de lire sterline.

Chukotka, pe care a condus-o până în 2008. Regiunea se află în criză economică și a fost declarată în stare de faliment.

Are o avere estimată de 7,8 miliarde de dolari (2015), ceea ce înseamnă că este a 12-a cea mai bogată persoană din Rusia. Este patronul echipei de fotbal Chelse Londra nu pe care a scos-o la vânzare, după izbucnirea războiului.

Roman Abramovici are în prezent patru cetățenii: rusă, israeliană, lituaniană şi portugheză. Pe ultima a primit-o în aprilie anul trecut, în baza unei legi care oferă naturalizare urmașilor evreilor sefarzi expulzați din Portugalia în urmă cu peste 500 de ani. Autoritățile portugheze au deschis o anchetă în acest caz, iar cei implicați au fost puși sub acuzare.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.