Air France a primit acordul Comisiei Europene pentru o recapitalizare în valoare de 4 miliarde de euro

Comisia Europeană a aprobat marți un plan al autorităților franceze de a injecta până la patru miliarde de euro pentru a recapitaliza compania aeriană Air France, iar în contrapartidă Air France va ceda către alte companii aeriene rivale 18 sloturi pe zi pe Aeroportul Paris Orly.

La rândul său, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că în urma aprobării planului de recapitalizare de către Comisia Europeană, statul francez va putea să își majoreze participația la Air France până la 30% de la 14,9% în prezent, scrie AGERPRES.

Executivul comunitar a precizat însă că, în decurs de 12 luni, Franța va trebui să prezinte o strategie de exit din compania Air France, exceptând situația în care în acest interval statul francez își va reduce participația pe care o deține la compania aeriană până la mai puțin de 25%. De asemenea, Comisia Europeană a precizat că Air France nu va avea voie să plătească dividende, să deruleze răscumpărări de acțiuni sau să plătească bonusuri membrilor echipei manageriale până la rambursarea recapitalizării.

„Franța va contribui cu până la patru miliarde de euro pentru a întări capitalul Air France și a ajuta compania aeriană să depășească dificultățile financiare provocate de pandemia de coronavirus. În același timp, sprijinul public vine cu unele condiții, în primul rând acea ca statul francez să fie suficient remunerat și cu noi măsuri destinate creșterii competiției”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Compania Air France are peste 45.000 de angajați. Air France, KLM Royal Dutch Airlines și Transavia formează grupul Air France-KLM. În 2019, grupul Air France-KLM a raportat un profit operațional de aproximativ 750 milioane de euro. Cu toate acestea, ca urmare a restricțiilor de călătorie introduse de Franța și multe alte țări pentru a limita răspândirea coronavirusului, Air France și grupul holding au suferit o reducere semnificativă a activităților, ceea ce a provocat pierderi operaționale.

#airfrance #zboruri #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.