(STUDIU) Zborul sau condusul? Care mijloc de transport este mai sigur pe timp de pandemie

23 Mart. 2021, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Mart. 2021, 14:44 // Actual //  MD Bani

Pe măsură ce vaccinările împotriva coronavirusului se desfășoară la nivel global, mulți oameni par să se întrebe dacă pot călători după ce au fost vaccinați.Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor militează în continuare împotriva călătoriilor neesențiale, chiar și pentru cei care sunt vaccinați. Mai mult de atât, oficialii din domeniul sănătății publice sunt îngrijorați de călătorii care își lasă garda jos după ce au fost vaccinați nerescpectând restricțiile sanitare impuse. Acest lucru, zic ei ar putea genera un nou val de coronavirus care va lovi în plin toate statele lumii.

Călătorii nu mai au răbdare să stea acasă și încearcă să mai organizeze vacanțe și mici escapade. Din motive de siguranță, cei mai mulți dintre ei se întreabă care mijloc de transport este mai sigur pe timp de pandemie. Zborul sau condusul?

Anterior, experții ne îndemnau că cel mai bine ar fi să stăm acasă și să renunțăm la călătorii măcar pentru o perioadă. Acum însă, odată cu lansarea procesului de vaccinare și relaxarea restricțiilor, această dilemă devine tot mai actuală.

Iată ce spun specialiștii în acest sens.

Cu toate că procesul de vaccinare a fost deja lansat, coronavirusul continuă să rămână un risc mondial pentru persoanele cărora încă nu le-a fost administrat serul anti-viral, indiferent de modul în care călătoresc aceștia, spune Krutika Kuppalli, specialist în boli infecțioase la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud.

„Vrem să protejăm persoanele care nu sunt vaccinate de a se infecta cu COVID-19”.

Între zborul și condusul în timpul pandemiei, Kuppalli spune că recomandarea ei depinde de distanța pe care urmează să o parcurgă călătorul. Zborul te va supune unui contact cu străini pentru perioade prelungite de timp. Totuși, dacă călătoria dvs. rutieră este lungă, există o probabilitate ridicată să treceți prin zone cu rate de infecție ridicate.

Analizându-le pe ambele, într-un final doctorul a ajuns la concluzia că zborul ar putea fi mai sigur decât condusul.

Pentru oricare dintre opțiunile de transport, Kuppalli îndeamnă călătorii vaccinați să urmeze măsurile de precauție standard, cum ar fi purtarea măștii și distanțarea socială, chiar dacă aceștia se simt protejați.

Un alt militant pentru călătoriile cu avionul, Paul Sax, directorul clinic al diviziei de boli infecțioase de la Brigham and Women’s Hospital din Boston, spune că în urma studiilor s-a determinat faptul că zborul nu este un mijloc de a călători pe atât de periculos pe cât se considera la începutul pandemiei.

„Comparându-l cu alte activități pe care oamenii le desfășoară în mod regulat, cum ar fi mersul la restaurante sau chiar la lăcașurile sfinte, zborul nu este atât de priculos, deoarece există o bună aerisire în avion”, spune el.

„Majoritatea oamenilor din avion poartă măști, nu vorbesc, nu cântă și nu strigă”.

Atunci când oamenii decid să zboare sau să conducă, călătorii ar trebui să se gândească la câte persoane vor contacta pe parcurs și să ia în considerare riscurile implicate, amintindu-și că „nu este vorba doar de riscuri pentru ei înșiși, ci merge de asemenea vorba și despre riscuri persoanelor din jur”, potrivit lui Paul Chung, directorul Școlii de Medicină Kaiser Permanente Bernard J. Tyson.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.