Rusia amenință: Desigur că ne vom adresa justiţiei. Ce spune despre incapacitatea de plată

Rusia va demara o acţiune în justiţie, dacă va fi declarată în incapacitate de plată (default) de către Occident, a declarat ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni în cotidianul Izvestia, la câteva zile după ce aceasta a fost retrogradată în categoria „default selectiv” de către o mare agenţie de rating, transmite AFP.

O ţară este considerată în incapacitate de plată când nu mai poate să îşi onoreze angajamentele faţă de creditori.

„Desigur că ne vom adresa justiţiei, pentru că am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că investitorii îşi primesc plăţile”, a spus Anton Siluanov. „Vom prezenta tribunalului facturile, care confirmă eforturile noastre pentru a plăti, atât în valută, cât şi în ruble. Vom fi nevoiţi să ne susţinem în mod activ poziţia, în pofida tuturor dificultăţilor”, a mai spus Siluanov, fără a preciza însă care este instanţa juridică spre care Rusia se va îndrepta.

Potrivit informațiilor, Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat sâmbătă ratingul de ţară al Rusiei pentru datoriile în valută până la „SD” (default selectiv), cu doar o treaptă deasupra nivelului „D” (default-incapacitate de plată), după ce săptămâna trecută Moscova a rambursat cu ruble o datorie în dolari.

„Rusia încearcă cu bună credinţă să îşi plătească creditorii externi, transferând sumele corespunzătoare în valută pentru a ne plăti datoriile. Cu toate acestea, politica deliberată a ţărilor occidentale este că creeze, în mod artificial, o incapacitate de plată prin toate mijloacele”, a adăugat Anton Siluanov.

Potrivit ministrului de Finanțe, în prezent, datoria externă a Rusiei se estimează la 4.500 şi 4.700 de miliarde de ruble (aproximativ 52 de miliarde de euro la cursul de schimb actual), adică 20% din datoria publică totală.

În mod normal, Rusia împrumută bani de pe urma emisiunilor de obligaţiuni, frecvent în dolari, şi trebuie să plătească în mod regulat dobânzile şi să ramburseze capitalul. Însă, luni, Anton Siluanov a spus că Rusia nu va mai mai organiza licitaţii pentru emiterea de obligaţiuni pentru restul acestui an, din cauza dobânzilor prohibitive.

„Nu avem de gând să mergem pe piaţa locală sau pe pieţele externe în acest an. Nu are sens, deoarece costurile cu împrumuturile ar fi astronomice”, a spus Anton Siluanov, pentru Izvestia.

Datele oficiale arată că în acest an Rusia a vândut obligaţiuni în ruble (denumite OFZ) în valoare de 128 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari). Programul iniţial de emisiuni al Ministerului de Finanţe de la Moscova viza emiterea unor obligaţiuni în valoare de 700 de miliarde de ruble numai în primul trimestru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#default selectiv #incapacitate de plata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.