Rusia amenință: Desigur că ne vom adresa justiţiei. Ce spune despre incapacitatea de plată

Rusia va demara o acţiune în justiţie, dacă va fi declarată în incapacitate de plată (default) de către Occident, a declarat ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni în cotidianul Izvestia, la câteva zile după ce aceasta a fost retrogradată în categoria „default selectiv” de către o mare agenţie de rating, transmite AFP.

O ţară este considerată în incapacitate de plată când nu mai poate să îşi onoreze angajamentele faţă de creditori.

„Desigur că ne vom adresa justiţiei, pentru că am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că investitorii îşi primesc plăţile”, a spus Anton Siluanov. „Vom prezenta tribunalului facturile, care confirmă eforturile noastre pentru a plăti, atât în valută, cât şi în ruble. Vom fi nevoiţi să ne susţinem în mod activ poziţia, în pofida tuturor dificultăţilor”, a mai spus Siluanov, fără a preciza însă care este instanţa juridică spre care Rusia se va îndrepta.

Potrivit informațiilor, Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat sâmbătă ratingul de ţară al Rusiei pentru datoriile în valută până la „SD” (default selectiv), cu doar o treaptă deasupra nivelului „D” (default-incapacitate de plată), după ce săptămâna trecută Moscova a rambursat cu ruble o datorie în dolari.

„Rusia încearcă cu bună credinţă să îşi plătească creditorii externi, transferând sumele corespunzătoare în valută pentru a ne plăti datoriile. Cu toate acestea, politica deliberată a ţărilor occidentale este că creeze, în mod artificial, o incapacitate de plată prin toate mijloacele”, a adăugat Anton Siluanov.

Potrivit ministrului de Finanțe, în prezent, datoria externă a Rusiei se estimează la 4.500 şi 4.700 de miliarde de ruble (aproximativ 52 de miliarde de euro la cursul de schimb actual), adică 20% din datoria publică totală.

În mod normal, Rusia împrumută bani de pe urma emisiunilor de obligaţiuni, frecvent în dolari, şi trebuie să plătească în mod regulat dobânzile şi să ramburseze capitalul. Însă, luni, Anton Siluanov a spus că Rusia nu va mai mai organiza licitaţii pentru emiterea de obligaţiuni pentru restul acestui an, din cauza dobânzilor prohibitive.

„Nu avem de gând să mergem pe piaţa locală sau pe pieţele externe în acest an. Nu are sens, deoarece costurile cu împrumuturile ar fi astronomice”, a spus Anton Siluanov, pentru Izvestia.

Datele oficiale arată că în acest an Rusia a vândut obligaţiuni în ruble (denumite OFZ) în valoare de 128 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari). Programul iniţial de emisiuni al Ministerului de Finanţe de la Moscova viza emiterea unor obligaţiuni în valoare de 700 de miliarde de ruble numai în primul trimestru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#default selectiv #incapacitate de plata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.