România își ajută confratele! „Podul Unirii” de la Ungheni îl construiește integral Bucureștiul

Podul peste Prut de la Ungheni care face parte din proiectul Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Mureș-Iași-Ungheni, prima legătură rutieră pe o șosea de mare viteză dintre România și Republica Moldova va fi finanțat și construit integral de Statul Român, posibil cu firme naționale care sunt încurajate ,,deschis și transparent” să participe la licitația de execuție, arată Ministerul Transporturilor într-un Proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă acordul bilateral România-Republica Moldova semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022. Studiul de Fezabilitate pentru Podul de la Ungheni este finalizat, proiectul se află în etapa obținerii acordului de mediu (cu estimarea de obținere acordului până la sfârșitul anului), iar licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cel mai târziu la începutul anului 2023. Podul are o lungime de 261 de metri cu aprox. un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aprox. 40 de milioane de Euro, cel mai probabil cu finanțare europeană prin POT ( Programul Operațional Transport 2021-2027).

Pe partea din Republica Moldova, drumul de acces și infrastructura conexă vor costa 36 de milioane de lei, a explicat Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii din Republica Moldova. De asemenea, o comisie mixtă, România -Republica Moldova care urmează să fie constituită va stabili și taxele pentru trecerea podului. În conformitate cu prevederile Acordului, obligațiile părților contractante (cele două guverne) sunt următoarele:

-Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul R. Moldova), pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe inclusiv a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu.

-Guvernul R. Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Republicii Moldova și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

-încuraja participarea firmelor naționale la toate activitățile. Aceste activități vor fi desfășurate într-o manieră deschisă şi transparentă.

-alte probleme legate de exploatarea, întreținerea şi repararea Obiectivului. Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea şi necesitatea aplicării unor tarife de trecere şi nivelul acestora, precum şi modul de încasare şi distribuire a tarifelor încasate.” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

-zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;

-parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);

-spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;

-spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

-2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);

-3 benzi destinate autoturismelor;

-2 benzi destinate autocarelor

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pod Ungheni #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.