Cum se percep culorile în lumea digitală?

Culorile – o lume extrem de interesantă, pe care continuăm să o descoperim zilnic. Diferența dintre culorile pe care le prinde ochiul uman și cele transpuse prin mijloace digitale există și persistă, lucru pe care îl resimți atunci când cauți, de exemplu, servicii de imprimare poze în Chișinău. Cum se percep culorile în lumea digitală, află de la specialiștii Artpoligraf în rândurile ce urmează.

1. Diferențele de culori: puțină teorie și practică

Cel mai important instrument pentru percepția culorilor rămâne a fi acel cerc al nuanțelor, pe care fiecare artist clasic sau digital îl utilizează pe larg. Baza acestuia este formată din culori primare (galben, roșu și albastru) și culori secundare (portocaliu, violet și verde).

În lumea digitală, lucrurile au mers nițel mai departe, fiind create două curente:

RDG (red, green, blue) – reprezintă diapazonul de culori ale unui ecran digital, precum cel al smartphone-ului sau tabletei. Este important în utilizare pentru ilustratori, designeri grafici. În acest spectru, culoarea albă se obține din amestecul egal al culorilor.
CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – este palitra culorilor pigment, care pentru printare se aplică stratificat până se obține nuanța necesară, comparativ cu gama RDG, care presupune obținerea unei nuanțe prin amestecul de culori.

2. Și totuși cum imprim?

Specialiștii din companiile care oferă servicii de imprimare la printer color în Chișinău trebuie să recomande clienților utilizarea palitrei CMYK, astfel încât nuanțele obținute să fie cât mai pline, mai bogate, mai structurizante. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cazul imprimării cărților de vizită, a banerelor de exterior sau a broșurilor de prezentare a produselor sau serviciilor. Și da, designul creat digital tot trebuie realizat în gama CMYK.

Dacă ești în căutarea celor mai calitative servicii de tipografie în Chișinău, atunci apelează la echipa Artpoligraf. La noi poți găsi:

Un constructor de machete care conține zeci de șabloane bune de utilizat, astfel încât să îți creezi propriile materiale de promovare rapid;
Posibilitatea de a alege culorile care ți se potrivesc în conformitate cu brand book-ul afacerii tale;
Posibilitatea de a imprima pe diferite suporturi, de la hârtie la sticlă organică, inclusiv cu gravură;
Calitatea înaltă a materialelor utilizate;
O abordare profesionistă și individuală.

Acum ai posibilitatea să-ți faci afacerea mai vizibilă prin intermediul Artpoligraf, lider pe piața națională a serviciilor de printare și tipografie.

Artpoligraf – creăm lucruri pe care le vei memoriza!

#Artpoligraf #lumea digitala #imagin #printer color

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.