UE sporește asistența oferită refugiaților care au ajuns în Republica Moldova. Va fi amenajat un depozit de stocare

În municipiul Chișinău va fi amenajat un depozit care va fi pus la dispoziția partenerilor pentru stocarea ajutorului umanitar și pentru livrarea a peste 1200 de corturi și 4000 de pături pentru persoanele refugiate, anunță Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

„În vreme ce agresiunea militară rusă asupra Ucrainei se desfășoară într-un mod devastator de brutal, nevoile umanitare ale oamenilor afectați cresc exponențial. Pentru a putea oferi un colac de salvare tuturor celor care au nevoie, trebuie mobilizate toate capacitățile disponibile. Acesta este motivul pentru care UE – pe lângă ajutorul financiar oferit partenerilor umanitari – oferă și sprijin operațional concret. Prin mobilizarea Capacității Europene de Răspuns Umanitar și operarea acesteia în Republica Moldova, UE își reafirmă sprijinul pentru țările care găzduiesc refugiații ce fug de ororile acestui conflict”, a spus Janez Lenarčič, Comisarul European pentru Managementul Crizelor.

Războiul din Ucraina a forțat deja peste 4,3 milioane de oameni să fugă în țările vecine precum Republica Moldova, România, Polonia, Slovacia și Ungaria, majoritatea dintre aceștia fiind femei și copii.

La începutul acestui an, UE a alocat un fond suplimentar de 3 milioane de euro pentru asistență umanitară oferită Republicii Moldova, pe lângă cele 5 milioane de euro deja oferite în stadiul incipient al crizei.

Finanțarea urmărește să ofere sprijin de urgență la punctele de trecere ale frontierei și punctele de tranzit, condiții minime de trai în centrele de cazare și asistență financiară în numerar pentru persoanele vulnerabile strămutate pentru ca acestea sa poată acoperi nevoile de bază în Republica Moldova.

Totodată, 18 state membre ale UE și Norvegia au oferit Republicii Moldova asistență prin intermediul Mecanismul de protecție civilă al UE (rescEU). Aceasta include, printre altele, articole de adăpost, asistență medicală, alimente și provizii de energie. Având în vedere amploarea nevoilor, Comisia Europeană a mobilizat, de asemenea, echipamente medicale din stocurile medicale rescEU din Germania, Ungaria și Regatul Țărilor de Jos.

#refugiati #asistenta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.