De ce transportatorii moldoveni și ucraineni nu vor beneficia de accesul facilitat pe piața UE, așa cum zice Vălean

Comisia Europeană a propus joi, 7 aprilie, inițierea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru a încheia acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și aceste țări. Decizia vine în contextul în care rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise. Inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară.

„Liberalizarea parțială ar debloca lanțurile de aprovizionare şi ar asigura securitatea alimentară. Oficialii din Ministerul Transporturilor se așteaptă ca România să devină unul dintre cele mai importante centre logistice pentru mărfurile celor două ţări”, susține Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi.

VIDEO TVR

Totuși, propunerea și soluția identificate ar putea aduce prea puțin beneficii atât timp cât nu se rezolvă o altă problemă. Deși este rudimentară, pe de o parte, durează deja ani de zile – pe de altă parte.

Realitatea.md a publicat în data de 12 aprilie un material în care arată cum războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Șoferii așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă și că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri.

În concluzie, fără o infrastructură mai dezvoltată a punctelor vamale, fluxul de transport marfar nu ar putea fi accelerat.

VIDEO bani.md

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

Timpii de așteptare

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

Subiect la zi

Rolul României în facilitarea comerțului extern pentru Moldova și Ucraina a fost reiterat pe data de 12 aprilie 2022 în cadrul unei discuții comune dintre ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după o discuţie cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul său din Republica Moldova, Andrei Spînu.

„România are acum un rol extrem de important pentru fluxul de mărfuri spre şi dinspre Ucraina sau Republica Moldova şi implicit pentru economia celor două ţări. De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.

Potrivit ministrului român, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.

„În cadrul videoconferinţei de astăzi (n.r. 12.04.2022) cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuţie soluţiile pe care România le oferă în aceste momente. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă şi asigurarea transpunerii şi transbordarea vagoanelor, precum şi circulaţia continuă şi cu prioritate a acestora. Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, ţară ţerţă) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.

#Rom\nia #punct de trecere a frontierei #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră