De ce transportatorii moldoveni și ucraineni nu vor beneficia de accesul facilitat pe piața UE, așa cum zice Vălean

13 Apr. 2022, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2022, 14:19 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a propus joi, 7 aprilie, inițierea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru a încheia acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și aceste țări. Decizia vine în contextul în care rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise. Inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară.

„Liberalizarea parțială ar debloca lanțurile de aprovizionare şi ar asigura securitatea alimentară. Oficialii din Ministerul Transporturilor se așteaptă ca România să devină unul dintre cele mai importante centre logistice pentru mărfurile celor două ţări”, susține Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi.

VIDEO TVR

Totuși, propunerea și soluția identificate ar putea aduce prea puțin beneficii atât timp cât nu se rezolvă o altă problemă. Deși este rudimentară, pe de o parte, durează deja ani de zile – pe de altă parte.

Realitatea.md a publicat în data de 12 aprilie un material în care arată cum războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Șoferii așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă și că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri.

În concluzie, fără o infrastructură mai dezvoltată a punctelor vamale, fluxul de transport marfar nu ar putea fi accelerat.

VIDEO bani.md

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

Timpii de așteptare

–          Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

–          Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

–          Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

Subiect la zi

Rolul României în facilitarea comerțului extern pentru Moldova și Ucraina a fost reiterat pe data de 12 aprilie 2022  în cadrul unei discuții comune dintre ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după o discuţie cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul său din Republica Moldova, Andrei Spînu.

„România are acum un rol extrem de important pentru fluxul de mărfuri spre şi dinspre Ucraina sau Republica Moldova şi implicit pentru economia celor două ţări. De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.

Potrivit ministrului român, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.

„În cadrul videoconferinţei de astăzi (n.r. 12.04.2022) cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuţie soluţiile pe care România le oferă în aceste momente. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă şi asigurarea transpunerii şi transbordarea vagoanelor, precum şi circulaţia continuă şi cu prioritate a acestora. Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, ţară ţerţă) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.

15 Sept. 2026, 16:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 16:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Trei dintre cele mai mari șase rafinării rusești care produc motorină și-au redus semnificativ producția sau și-au oprit complet activitatea în luna septembrie, după ce au fost avariate în urma atacurilor cu drone ucrainene, relatează Reuters.

Potrivit calculelor agenției, bazate pe date furnizate de participanți de pe piața petrolieră, rafinăriile din Omsk, Kirishi („Kinef”), Volgograd, Perm, NORSI („Nijegorodnefteorgsintez”) și Taneco din Nijnekamsk asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei.

Situația este deosebit de gravă la unele dintre aceste unități. Sursele Reuters susțin că rafinăria „Kinef” din Kirishi a oprit complet producția, în timp ce rafinăriile din Volgograd și NORSI funcționează la aproximativ un sfert din capacitatea lor proiectată. În consecință, producția de motorină la aceste combinate este de câteva ori mai mică decât în condiții normale.

Și rafinăria Taneco a fost vizată duminică de un atac cu drone. Sursele citate de Reuters au precizat însă că este încă prea devreme pentru a evalua amploarea pagubelor și impactul asupra producției.

Problemele de aprovizionare cu motorină din Rusia au ajuns recent și în centrul declarațiilor președintelui american Donald Trump. Pe 13 septembrie, acesta i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea contribuie la penuria de motorină și la creșterea prețurilor la nivel mondial.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în primele opt luni ale acestui an, o rafinărie rusească a fost lovită cu succes, în medie, o dată la fiecare trei zile.

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești au redus producția de carburanți și au determinat Moscova să introducă restricții asupra exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.

Înaintea introducerii restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră sub un milion de tone în luna iunie, potrivit estimărilor traderilor. Dacă sunt incluse și produsele de motorină de calitate inferioară, volumul total al exporturilor a fost de aproximativ 1,8 milioane de tone. Prin comparație, în urmă cu un an, când rafinăriile rusești funcționau normal, exporturile de motorină ajungeau la aproximativ 2,5 milioane de tone pe lună, iar împreună cu motorina de calitate inferioară ajungeau la 3,3–3,4 milioane de tone lunar. Datele LSEG arată că Turcia și Brazilia au fost printre principalii cumpărători ai motorinei rusești în ultimele luni.