Poluarea aerului, inamicul nevăzut al sănătății moldovenilor! Deputații au votat pentru curățarea lui

Proiectul de lege privind calitatea aerului atmosferic, votat în a doua lectură. O inițiativă pentru protecția mediului, care prevede crearea cadrului legal pentru punerea în aplicare a mecanismului de reducere a emisiilor

Se va îmbunătăți monitorizarea și evaluarea calității aerului, fiind garantată și furnizarea informațiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic, în corespundere cu Directivele Europene.

Se creează Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului, ceea ce va permite obținerea datelor veridice cu privire la nivelul de poluare a aerului.

Implementarea Sistemului respectiv va permite identificarea agenților economici a căror activitate poluează aerul, astfel fiind posibilă respectarea unui principiu de mediu – “poluatorul plătește”, astfel urmând să fie aplicate măsuri de diminuare sau compensare a efectelor cauzate de poluarea aerului.

Potrivit autorilor, necesitatea elaborării și adoptării proiectului respectiv este condiționată și de atingerea obiectivului privind crearea unui sistem integrat de management al calității aerului și reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă cu 30% până în anul 2023, prevăzut în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023.

“Crearea Sistemului Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA) pe întreg teritoriului Republicii Moldova va permite obținerea datelor veridice privind nivelul de poluare a aerului și va asigura prevenirea dezvoltării unor proiecte publice sau private, care pot avea un potențial impact asupra calității aerului atmosferic în anumite zone sau aglomerări unde limitele emisiilor de poluanți sunt depășite”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aer #calitate #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.