„Big Brother” cu ochii pe casele de schimb valutar să nu facă șmecherii

Casele de schimb valutare vro fi monitorizate video, potrivit unui proiect votat în prima lectură de deputați.

Elaborarea proiectului de lege este condiționată, totodată, de necesitatea consolidării procesului de licențiere și supraveghere a participanților pieței valutare din Republica Moldova: unităților de schimb valutar, administratorilor, acționarilor sau asociaților caselor de schimb valutar și hotelurilor, beneficiarilor efectivi ai acestora.

Una din propunerile din proiect vizează obligativitatea supravegherii și înregistrării video pe toată durata programului de lucru în regim real, precum și păstrarea acestor înregistrări în formă digitală cel puțin 15 zile calendaristice. Prin această modificare se urmărește îmbunătățirea deservirii clienților caselor de schimb valutar în contextul asigurării securității și integrității acestor unități.

Suplimentar, acestea vor fi obligate să înregistreze fiecare operațiune de schimb valutar în numerar cu persoane fizice la momentul efectuării acesteia în formularele documentelor stabilite de Banca Națională a Moldovei. O altă cerință este să nu admită divergențe între valoarea operațiunilor înregistrate și soldurile de mijloace bănești circulante, deținute în interiorul unității de schimb valutar.

O altă prevedere constă în majorarea cuantumului amenzii aplicat caselor de schimb valutar sau hotelurilor, care admit încălcări ale legislației valutare, de la 25 de mii de lei până la 100 de mii de lei. Scopul acestei modificări rezidă în sporirea gradului de disciplină în domeniul vizat și a siguranței operațiunilor de schimb valutar.

#lege prima lectură #case de schimb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.