Ce avere are Vladimir Putin? Imperiul financiar pe care l-ar deține în realitate

15 Apr. 2022, 22:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2022, 22:39 // Actual //  bani.md

Kremlinul a publicat vineri declarațiile de avere ale administrației prezidențiale, Vladimir Putin figurând în scriptele publice cu venituri modeste, chiar mai mici decât ale angajaților săi. În realitate însă, potrivit evaluărilor independendente, averea lui Putin este una colosală.

Potrivit declarației de avere publicate de Kremlin, Vladimir Putin a avut un venit anual în 2021 de 10,2 milioane de ruble, ceea ce înseamnă în jur de 112.000 de euro, adică nici 10.000 pe lună.

Mai sărac decât subalternul său, Vladimir Medinsky, negociatorul șef al Rusiei cu Ucraina, care a declarat un venit anual de 108 milioane de ruble.

La capitolul proprietăți, Vladimir Putin declară un apartament de 77 de metri pătrați și un garaj de 18 metri pătrați. Are două mașini vechi tip Gaz M21, și o Lada Niva cu remorcă Skif.

Care ar fi în realitate averea lui Vladimir Putin. Opozanții săi vorbesc de 200 de miliarde de dolari

Contestatarii liderului de la Kremlin susțin însă că, în realitate, averea lui Vladimir Putin ar fi în jurul a 200 de miliarde de dolari.
Cifra de 200 de miliarde de dolari a fost avasată de finanțatistul Bill Browder, care, într-o mărturie în Senatul SUA în 2017, a spus că Putin și-a strâns cea mai mare parte a averii după ce un tribunal de la Moscova l-a închis în 2003 pe oligarhul Mihail Hodorkovski.

„După condamnarea lui Hodorkovski, ceilalți oligarhi s-au dus la Putin și l-au întrebat ce trebuie să facă pentru a evita să stea în aceeași celulă cu Hodorkovski. Din cele ce a urmat, se pare că răspunsul lui Putin a fost „50%””, a spus el.

Boris Nemțov, unul dintre cei mai aprigi critici ai lui Vladimir Putin, asasinat în 2015, susținea că președintele Rusiei are 43 de avioane, 700 de mașini și 15 elicoptere, inclusiv o aeronavă cu reacție.

Un imens palat pe malul Mării Negre, evaluat la 1,1 miliarde de euro

Alexei Navalnîi l-a acuzat pe Vladimir Putin este beneficiarul unei vaste proprietăți și a unui palat în apropiere de localitatea rusească Gelendjik, pe malul Mării Negre.
Acest ansamblu foarte luxos este dotat printre altele cu podgorii, o sală de hochei pe gheață și chiar un cazinou. Construcția a fost finanțată, spune opozantul, de apropiați ai președintelui rus, precum directorul Rosneft Igor Secin sau omul de afaceri Ghenadi Timcenko.

Potrivit lui Navalnîi au fost cheltuite 100 de miliarde de ruble (1,12 miliarde euro) pentru construirea acestui complex cu o suprafață totală de 7.000 de hectare, de „39 de ori mai mare ca Monaco”. Oficial, complexul este proprietatea FSB, serviciul secret rusesc.
Complexul ar fi dotat și cu un tunel săpat prin munte care duce la Marea Neagră. În complex fost construită chiar și o biserică. Doar palatul are aproape 18.000 de metri pătrați.

Omul de afaceri rus Arkady Rotenberg a declarat însă că el este cel care deține imensul palat în sudul Rusiei, pe care criticul Kremlinului Aleksei Navalnîi l-a legat de președintele Vladimir Putin.

Tot Navalnîi a susținut că iahtul Șeherezada, evaluat la 700 de milioane de dolari ar fi al lui Vladimir Putin. La fel și iachtul Graceful, evaluat la 100 de milioane de dolari, potrivit NYT.

De asemenea, au fost făcute legături cu Vladimir putin și o proprietate la Monaco, de 4,1 milione de dolari. Aceasta a fost cumpărată printr-o companie pffshore despre care se spune că ar fi a iubitei liderului de la Kremlin. De asemenea, o vilă din sudul Franței este legată de fosta soție a președintelui rus.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.