Guvernatorul Băncii Rusiei aruncă bomba: Economia țării nu poate supraviețui la infinit pe baza rezervelor financiare

Economia Rusiei nu poate supravieţui la infinit pe baza rezervelor financiare şi va trebui să se transforme pentru a face faţă impactului sancţiunilor internaţionale, a declarat luni guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, transmit Reuters și Agerpres.

În cel mai important discurs ţinut de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, Nabiullina a spus că va fi nevoie de doi ani pentru ca inflaţia să revină la ţinta de 4% a Băncii Centrale.

„Perioada în care economia poate trăi pe baza rezervelor este limitată. Şi deja în trimestrul al doilea şi al treilea vom intra într-o perioadă de transformări structurale şi de căutare de noi modele de business”, a spus Elvira Nabiullina.

Sancţiunile internaţionale au afectat în principal piaţa financiară „dar acum vor începe să afecteze din ce în ce mai mult economia”, a subliniat Nabiullina. „Principalele probleme vor fi asociate cu restricţiile impuse importurilor şi logisticii schimburilor externe, iar în viitor cu restricţiile impuse exporturilor”, a adăugat guvernatorul Băncii Rusiei.

Potrivit oficialului, companiile ruseşti vor fi nevoite să se adapteze. „Producătorii ruşi vor fi nevoiţi să caute noi parteneri, lanţuri logistice, sau să facă trecerea la realizarea de produse din generaţiile trecute”, a spus Nabiullina. Exportatorii vor trebui să caute noi parteneri şi aranjamente logistice iar „asta va necesita timp”, a apreciat Nabiullina.

Guvernatorul Băncii centrale a menţionat mai multe măsuri pentru a ajuta economia să se adapteze. De exemplu, Banca Rusiei analizează flexibilizarea vânzărilor de valută de către exportatori şi de asemenea testează emiterea de ruble digitale pentru a permite ruşilor să facă transferuri între portofelele digitale. Primele teste pentru aceste proiecte sunt prognozate a se derula în a doua jumătate a acestui an, a spus Nabiullina.

Imediat după impunerea sancţiunilor internaţionale, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de referinţă până la 20% însă la începutul acestei luni a redus costul creditului până la 17%, pe fondul mediului economic dificil şi a încetinirii inflaţiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#banca Rusiei #guvernator #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.