Cum ar trebui autoritățile să „fenteze” împrumuturile scumpe de la băncile locale

Două treimi din toate datoriile Republicii Moldova, de 14,8 miliarde de dolari astăzi, sunt externe și o treime – interne. Datoriile interne: 1/3 sunt ale Guvernului, iar 2/3 – ale agenților economici și ale populației, contată economistul IDIS Viitorul în emisiunea săptămânală „Analize ecoomice”

Dobânzile pe care le achită Guvernul băncilor locale sunt din ce în ce mai mari urmare a inflației mai mari și scumpirii banilor.

Până în 2018 Republica Moldova anual plătea 1,5 miliarde de lei din bugetul de stat sub formă de dobânzi la împrumuturile luate. În acest an, estimativ va plăti 2,9 miliarde de lei. Însă, ar putea fi cu mult mai mult. Dacă anul trecut Guvernul s-a împrumutat pe piața internă cu 5,5%, în prezent este nevoit să se împrumute deja cu 17%. Astfel, plata dobânzilor ar urma să constituie în acest an 3,2 sau 3,3 miliarde de lei”, susține Ioniță.

Potrivit economistului, deși creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât pentru creditele interne. În prezent, creditele externe accesate reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în acest an este de 590 de milioane de lei. Creditele interne sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei. „Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. Dacă în ultimii ani Republica Moldova sa confruntat cu problema lipsei finanțării externe și a fost nevoită să substituie finanțarea externă cu cea internă, care este foarte scumpă, actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a declarat economistul.

Republica Moldova nu are nici o șansă de dezvoltare dacă nu se împrumută din exterior, deoarece are o infrastructură într-o stare dezastruoasă și care nu este corect să fie finanțată din cheltuielile bugetare. „Nu este corect să se facă anumite lucrări de infrastructură din contul actualei generații pentru generațiile ulterioare. Investițiile în infrastructură trebuie repartizate pentru toate generațiile care estimativ vor beneficia de aceste investiții”, a opinat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#externe #împrumuturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat un nou set de măsuri pentru reducerea birocrației în sectorul economic. Un proiect care propune modificarea unor acte normative privind controlul activității întreprinzătorilor în Republica Moldova a fost aprobat în lectura a doua de către 57 de deputați.

Aceste modificări legislative au ca scop crearea unui sistem de control mai eficient și previzibil, reducerea povară controlului și a sancțiunilor inechitabile, precum și stimularea investițiilor. Potrivit autorităților, noile reglementări vor duce la o scădere a timpului necesar pentru procedurile de control cu cel puțin 56,7 mii de ore pe an și la economii de aproape 70 de milioane de lei pe an, prin reducerea numărului de sancțiuni și a potențialelor abuzuri din partea organelor de control.

Proiectul prevede că antreprenorii vor avea dreptul să conteste deciziile de control în instanță. De asemenea, sunt introduse sancțiuni pentru abuzurile inspectorilor, iar supravegherea internă a autorităților de control va fi îmbunătățită. Se va face o distincție clară între „recomandări” și „indicații” oferite de inspectori, iar planurile de control vor fi unificate, luând în considerare diferitele tipuri de agenți economici și riscuri.

Anterior, ministrul Economiei, declara că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.