Va putea India să hrănească lumea în contextul războiului din Ucraina?

Săptămâna trecută, premierul indian Narendra Modi i-a spus președintelui american Joe Biden că India este pregătită să livreze alimente în toată lumea în urma șocurilor de aprovizionare și a creșterii prețurilor din cauza războiului din Ucraina, transmite BBC.

Modi a spus că India are „suficientă hrană” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai săi și că este „gata să furnizeze de mâine stocuri de alimente lumii”, dacă Organizația Mondială a Comerțului (OMC) o permite.

Prețurile mărfurilor erau deja la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani înainte de începerea războiul din Ucraina, din cauza problemelor legate de recolta globală. După ce a început războiul, prețurile au început deja la cel mai înalt nivel din 1990, potrivit indicelui prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (UNFAO).

Rusia și Ucraina sunt doi dintre principalii exportatori de grâu din lume și reprezintă aproximativ o treime din vânzările anuale de grâu la nivel mondial. Cele două țări reprezintă, de asemenea, 55% din exporturile globale anuale de ulei de floarea-soarelui și 17% din exporturile de porumb și orz. Împreună, era de așteptat să exporte 14 milioane de tone de grâu și peste 16 milioane de tone de porumb în acest an, potrivit UNFAO.

„Întreruperea aprovizionării și amenințarea cu embargoul cu care se confruntă Rusia înseamnă că aceste exporturi trebuie scoase din ecuație. India ar putea interveni pentru a exporta mai mult, mai ales când are suficiente stocuri de grâu”, spune Upali Galketi Aratchilage, un cu sediul la Roma, economist la UNFAO.

India este al doilea cel mai mare producător de orez și grâu din lume. La începutul lunii aprilie, avea în stoc 74 de milioane de tone din cele două produse de bază. Dintre acestea, 21 de milioane de tone au fost păstrate pentru rezerva sa strategică și pentru Sistemul Public de Distribuție (PDS), care oferă peste 700 de milioane de oameni săraci acces la alimente ieftine.

India este, de asemenea, unul dintre cei mai ieftini furnizori mondiali de grâu și orez: exportă deja orez în aproape 150 de țări și grâu în 68. A exportat aproximativ 7 milioane de tone de grâu în 2020-2021. Comercianții, reacționând la cererea în creștere pe piața internațională, au încheiat deja contracte pentru exporturi de peste 3 milioane de tone de grâu în perioada aprilie-iulie, potrivit oficialilor. Exporturile agricole au depășit un record de 50 de miliarde de dolari în 2021-2022.

India are capacitatea de a exporta 22 de milioane de tone de orez și 16 milioane de tone de grâu în acest an fiscal, potrivit Ashok Gulati, profesor de agricultură la Consiliul Indian pentru Cercetare în Relații Economice Internaționale.

„Dacă OMC permite exportul stocurilor guvernamentale, poate fi chiar mai mare. Acest lucru va ajuta la răcirea prețurilor globale și la reducerea poverii țărilor importatoare din întreaga lume”, spune el.

Există totuși câteva rezerve. „Avem suficiente stocuri în acest moment. Dar există unele îngrijorări și nu ar trebui să devenim înfocați în ceea ce privește hrănirea lumii”, spune Harish Damodaran, membru senior la Center for Policy Research, un think tank din Delhi.

În primul rând, există temeri de o recoltă mai slabă decât se aștepta. Noul sezon de grâu din India este în desfășurare, iar oficialii prevăd o recoltare record de 111 milioane de tone – al șaselea sezon de recoltă extraordinară consecutiv.

În același timp, unii experți consideră că randamentul va fi mult mai mic din cauza penuriei de îngrășăminte și a capriciilor vremii – ploi excesive și căldură puternică de la începutul verii. „Supraestimam producția”, spune el. „Vom ști în alte 10 zile”.

Un alt semn de întrebare, spun experții, este îngrășămintea, o componentă de bază a agriculturii. Stocurile Indiei au scăzut după război – India importă fosfat și îngrășăminte care conțin azot, fosfat, sulf și potasiu. Rusia și Belarus reprezintă 40% din exporturile mondiale de potasiu. La nivel global, prețurile îngrășămintelor sunt deja ridicate din cauza creșterii prețurilor la gaze.

Lipsa de îngrășăminte ar putea afecta producția în următorul sezon de recoltare. O modalitate de a ocoli acest lucru, spune Damodaran, este ca India să exploreze „acorduri cu grâu pentru îngrășăminte” cu țări precum Egiptul și Africa.

De asemenea, dacă războiul se prelungește, India s-ar putea confrunta cu provocări logistice în creșterea exporturilor.

„Exportarea unor volume uriașe de cereale implică o infrastructură uriașă, cum ar fi transport, depozitare, nave. De asemenea, capacitatea de a începe transportul în volume mari”, spune Aratchilage. Există, de asemenea, problema costurilor de transport mai mari.

În cele din urmă, există îngrijorarea supremă cu privire la prețurile galopante la alimente – inflația alimentelor a atins un maxim de 16 luni de 7,68% în martie. Acest lucru a fost determinat în principal de creșterile prețurilor la uleiurile comestibile, legumele, cerealele, laptele, carnea și peștele.

#export #alimente #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.