Ce se întâmplă cu armele trimise în Ucraina? SUA nu prea știe

Statele Unite au puține modalități de a urmări aprovizionarea substanțială cu arme antitanc, antiaeriene și de alt tip pe care le-a trimis peste graniță în Ucraina, spun sursele CNN, un unghi mort care se datorează în mare parte lipsei de militari americani pe teren în această țară.

Este un risc conștient pe care administrația președintelui american Joe Biden este dispusă să și-l asume.

Pe termen scurt, SUA consideră că transferul de echipamente în valoare de sute de milioane de dolari este vital pentru capacitatea ucrainenilor de a ține piept invaziei Moscovei.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat marți că aceasta este „cu siguranță cea mai mare livrare recentă către o țară parteneră într-un conflict”.

Dar riscul, spun atât actualii oficiali americani, cât și analiștii din domeniul apărării, este că, pe termen lung, unele dintre aceste arme ar putea ajunge în mâinile altor armate și miliții pe care SUA nu au intenționat să le înarmeze.

„Avem informații pentru o perioadă scurtă de timp, dar când intră în ceața războiului, avem control aproape zero”, a declarat o sursă informată din serviciile de informații americane.

Atunci când a luat decizia de a trimite arme și echipamente în Ucraina de miliarde de dolari, administrația Biden a luat în calcul riscul ca unele dintre transporturi să ajungă în cele din urmă în locuri neașteptate, a declarat un oficial din domeniul apărării.
Dar în acest moment, a spus oficialul, administrația consideră că eșecul de a înarma în mod adecvat Ucraina reprezintă un risc mai mare.

#arme #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.