Rușii de la Cuciurgan sabotează livrea curentului! Au scumpit lumina cu 40%. Spînu: Vom cumpăra din Ucraina

În cazul în care Gazprom nu va furniza gaze naturale din luna mai, Moldova va fi nevoită să cumpere și energie electrică din surse alternative, în condițiile în care Centrala de la Cuciurgan nu va putea livra curent electric Republicii Moldova, a anunțat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

„În cazul în care nu vor fi livrate gaze Cuciurganului, centrala nu va putea livra curent. Pregătim Energocom pentru achiziții centralizate de energie electrică. Compania a lansat deja licitații și așteptăm până 22 aprilie rezultatele. Cuciurgan ne-a propus un preț de 76 USD pentru Megawatt (53,5 USD n.r). O alternativă este energia din Ucraina, care are un preț de 63,5 USD. Pentru a ne acoperi necesitățile vom fi nevoiți să cumpărăm 30% din țara vecină. În România prețul e și mai mare – 241 euro”, a punctat Spînu.

Ministrul a spus că Republica Moldova trebuie să fie gata să plătească acest cost al independenței urmare a războiului din Ucraina. Spînu admite că și tariful la energia electrică pentru consumatorii finali ar putea crește din luna mai.

În data de 14 aprilie, Comisia Situații Excepționale, a decis: cantitățile de energie electrică necesare consumatorilor finali și operatorilor de sistem, vor fi procurate de la SA „Energocom”, în perioada 1 mai-30 iunie curent. Prin urmare, SA „Energocom” va procura necesarul de energie electrică în urma organizării unei licitații, până la data de 22 aprilie 2022. Câștigătorul licitației se va determina în baza celui mai mic preț propus pentru energia electrică, iar în cazul existenței unui singur ofertant, prețul va fi stabilit prin negociere directă.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

#Spînu #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.