(FOTO) La doar 18 ani a devenit cel mai tânăr miliardar din lume. Cine este și cum i-a reușit

Cel mai tânăr miliardar din lume este Kevin David Lehmann, care are vârsta de 18 ani și este originar din Germania. Averea lui este de 3,3 miliarde de dolari, datorită căreia a ajuns în lista milirdarilor publicată de Forbes, pe data de 6 aprilie. El ocupă poziția 925 în acest top.

Kevin David Lehmann deține 50% din principalul lanț de farmacii din Germania, dm (drogerie markt), care aduce venituri anuale de peste 12 miliarde de dolari. Lehmann a moștenit de la tatăl său, Guenther Lehmann.

Potrivit Forbes, Compania a început în 1973 când Goetz Werner și-a deschis primul magazin în Karlsruhe, Germania. Astăzi, dm are aproximativ 3.700 de locații.
În 1974, tatăl lui Kevin David Lehmann, Guenther, care conducea apoi lanțul alimentar Pfannkuch al familiei sale, a investit în dm. Guenther a transferat proprietatea acțiunii sale de 50% dm către Kevin David în 2017. Nici Kevin David, nici tatăl său nu au fost implicați operațional în DM. Se știe puțin despre ele.

Al doilea cel mai tânăr miliardar al lumii este Wang Zelong din China, are 24 de ani și o avere de 1,5 miliarde de dolari.

Pe locul 3 și 4 se află surorile norvegiene Alexandra și Katharina Andresen, care au 24 și 25 de ani, ambele cu o avere de câte 1,4 miliarde de dolari.

#miliardar #avere #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.