Preţul benzinei creşte în Europa la cel mai ridicat nivel de după 2017. Care este motivul

08 Apr. 2021, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Apr. 2021, 16:54 // Actual //  MD Bani

Prețul benzinei în Europa a crescut considerabil, deși cererea este mult mai mică din cauza restricțiilor și a măsurilor de carantină impuse de pandemia de coronavirus. Motivul este dat de rafinăriile de pe continent care şi-au redus producţia, dar şi-au majorat exporturile de combustibili.

La începutul acestei luni, diferenţa între preţul la care se tranzacţionează benzina comparativ cu ţiţeiul brut a atins cel mai ridicat nivel de după 2017. Aceasta a dus preţurile de vânzare cu amănuntul la cel mai ridicat nivel din ultimii ani în mai multe state mari consumatoare de pe continent, inclusiv în Germania, Franţa şi Italia.

Cel puţin un sfert dintre facilităţile care produc benzină la rafinăriile din nord-vestul Europei au fost scoase recent din funcţiune pentru lucrări de mentenanţă sau întreruperi neprogramate. Aceasta a redus şi mai mult producţia de benzină într-o perioadă în care şi aşa rafinăriile procesau mai puţin ţiţei din cauza pandemiei. Dacă la aceasta se adaugă şi exporturile solide, în special spre SUA, creşterea preţurilor sugerează că piaţa a contrabalansat cu mult pierderea cererii, scrie Bloomberg.

Factori care au influenţat preţul benzinei în pandemie

1. Creșterea exporturilor europene de benzină spre SUA cu peste 60% în luna martie şi au rămas la un nivel susţinut în luna aprilie;

2. Livrările spre Vestul Africii au ajuns la aproape 500.000 de barili pe zi în primul trimestru.

3. Diminuarea producţiei de benzină în Europa, ca urmare a scoaterii din funcţiune a mai multor unităţi de cracare catalitică.

Întreruperile de producţie şi exporturile ridicate au susţinut piaţa europeană a benzinei chiar dacă gradul de utilizare a şoselelor de pe continent este, în medie, cu 30% sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei.

Toţi aceşti factori influenţează preţul benzinei dar nu sunt de ajuns pentru a modifica marjele pentru alte tipuri de combustibili utilizaţi în transport. În condiţiile în care traficul aerian în Europa este în continuare cu 60% sub nivelul la care era înaintea pandemiei, rafinăriile se reorientează dinspre producţia de combustibil pentru avioane spre producţia de motorină, ceea ce conduce la majorarea ofertei şi la scăderea preţurilor.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.