O nouă lovitură pentru Rusia. Producătorul chinez de drone DJI opreşte vânzările în Federaţie

Producătorul chinez de drone DJI Technology a anunţat că va suspenda temporar vânzările în Rusia şi Ucraina pentru a se asigura că produsele sale nu sunt folosite în luptă, informează Reuters.

Compania devine astfel prima mare firmă din China care opreşte vânzările către Rusia de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, scrie ZF.

„DJI reevaluează la nivel intern cerinţele de conformitate în diverse jurisdicţii”, a precizat compania într-o declaraţie făcută marţi seara. „Până la revizuirea actuală, DJI va suspenda temporar toate activităţile comerciale în Rusia şi Ucraina”, a transmis compania.

Miercuri, un purtător de cuvânt al DJI a declarat pentru Reuters că suspendarea afacerilor în Rusia şi Ucraina a fost decisă „nu pentru a face o declaraţie despre vreo ţară, ci pentru a face o declaraţie despre principiile noastre”: „DJI detestă orice utilizare a dronelor noastre pentru a provoca daune, iar noi suspendăm temporar vânzările în aceste ţări pentru a ne ajuta să ne asigurăm că nimeni nu foloseşte dronele noastre în luptă”.

Oficiali şi cetăţeni ucraineni au acuzat DJI, cel mai mare producător mondial de drone industriale şi de consum, că a dezvăluit Rusiei date despre armata ucraineană.

Luna trecută, DJI a respins aceste acuzaţii ca fiind „complet false”.

#DJI #producator de drone #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.