Separatistul Krasnoselski jucat pe degete de Chișinău: Energie ieftină în schimbul autorizației uzinei de la Rîbnița

La licitația organizată pentru achiziția energiei electrice, centrala de la Cuciurgan a oferit un preț de 9,6 cenți per kilowatt/h. Ieri, 29 aprilie, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul, în urma negocierilor directe, a ajuns la un acord cu centrala de la Cuciurgan ca pentru luna mai să ne livreze energia electrică la un preț mult mai mic de doar 5,9 cenți per Kilowatt.

Ce i-a convins pe transnistreni să dea un preț mult mai mic, se întreabă economistul Stas Madan de la Expert Grup. „Simplu. Guvernul a acordat Autorizație de mediu Uzinei metalurgice de la Rîbnița, valabilă până la sfârșitul lunii mai. Atunci când multă lume a sărit în cap Guvernului că a făcut solicitarea la UE ca Republica Moldova să fie scoasă de pe lista neagră la importurile de deșeuri metalice eu înțelegeam că, dincolo de faptul că este anormal să vrei să rezolvi o problemă internă prin plasarea țării pe liste negre la nivel internațional. Autorizarea de către instituțiile noastre înseamnă o pârghie în plus pentru noi în raport malul stâng. Și vedem că funcționează”, a explicat Madan.

59,5 USD pentru un Mwh este prețul pe care o să-l achite Moldova pentru energia electrică procurată de la Centrala Cuciurgan în luna mai. Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent”, a anunțat premierul, Natalia Gavrilița. Este a doua lună când se prelungește contractul cu Centrala de la Cuciurgan.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au emis miercuri sute de noi sancţiuni vizând Rusia, din cauza războiului din Ucraina, într-o acţiune ce urmăreşte cu precădere să blocheze posibilităţile Moscovei de ocolire, inclusiv prin intermediul Chinei, a măsurilor occidentale deja în vigoare.

Pe lângă companiile ruseşti din domeniul apărării, sancţiunile vizează aproximativ şaizeci de companii şi persoane fizice străine, în special chineze, acuzate că “au ajutat Rusia să achiziţioneze componente cheie pentru fabricarea de arme sau programe de apărare”, potrivit unui comunicat.

“Sancţiunile de astăzi sunt menite să perturbe şi să slăbească şi mai mult efortul de război al Rusiei prin atacarea industriei sale militare de bază şi a reţelelor de eludare (a sancţiunilor existente, n.r.) care o ajută să se aprovizioneze”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Şaisprezece dintre companiile străine vizate sunt fie chineze, fie cu sediul în Hong Kong, majoritatea fiind acuzate că au ajutat Rusia să obţină componente ce sunt în mod normal interzise, dar şi, în cazul a două dintre ele, că au furnizat materialele necesare pentru producerea de muniţii.

În total, prin acţiunea de miercuri, Trezoreria SUA a impus sancţiuni pentru peste 200 de entități, iar Departamentul de Stat a fost implicat în desemnarea a peste 80 dintre ele, aceasta fiind una dintre cele mai ample acţiuni împotriva companiilor chineze de până acum în cadrul sancţiunilor Washingtonului care vizează Rusia.

Sancţiunile afectează şi companii din alte cinci ţări: Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Azerbaidjan, precum şi Belgia şi Slovacia, două state membre ale Uniunii Europene.