Separatistul Krasnoselski jucat pe degete de Chișinău: Energie ieftină în schimbul autorizației uzinei de la Rîbnița

La licitația organizată pentru achiziția energiei electrice, centrala de la Cuciurgan a oferit un preț de 9,6 cenți per kilowatt/h. Ieri, 29 aprilie, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul, în urma negocierilor directe, a ajuns la un acord cu centrala de la Cuciurgan ca pentru luna mai să ne livreze energia electrică la un preț mult mai mic de doar 5,9 cenți per Kilowatt.

Ce i-a convins pe transnistreni să dea un preț mult mai mic, se întreabă economistul Stas Madan de la Expert Grup. „Simplu. Guvernul a acordat Autorizație de mediu Uzinei metalurgice de la Rîbnița, valabilă până la sfârșitul lunii mai. Atunci când multă lume a sărit în cap Guvernului că a făcut solicitarea la UE ca Republica Moldova să fie scoasă de pe lista neagră la importurile de deșeuri metalice eu înțelegeam că, dincolo de faptul că este anormal să vrei să rezolvi o problemă internă prin plasarea țării pe liste negre la nivel internațional. Autorizarea de către instituțiile noastre înseamnă o pârghie în plus pentru noi în raport malul stâng. Și vedem că funcționează”, a explicat Madan.

59,5 USD pentru un Mwh este prețul pe care o să-l achite Moldova pentru energia electrică procurată de la Centrala Cuciurgan în luna mai. Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent”, a anunțat premierul, Natalia Gavrilița. Este a doua lună când se prelungește contractul cu Centrala de la Cuciurgan.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.