Separatistul Krasnoselski jucat pe degete de Chișinău: Energie ieftină în schimbul autorizației uzinei de la Rîbnița

La licitația organizată pentru achiziția energiei electrice, centrala de la Cuciurgan a oferit un preț de 9,6 cenți per kilowatt/h. Ieri, 29 aprilie, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul, în urma negocierilor directe, a ajuns la un acord cu centrala de la Cuciurgan ca pentru luna mai să ne livreze energia electrică la un preț mult mai mic de doar 5,9 cenți per Kilowatt.

Ce i-a convins pe transnistreni să dea un preț mult mai mic, se întreabă economistul Stas Madan de la Expert Grup. „Simplu. Guvernul a acordat Autorizație de mediu Uzinei metalurgice de la Rîbnița, valabilă până la sfârșitul lunii mai. Atunci când multă lume a sărit în cap Guvernului că a făcut solicitarea la UE ca Republica Moldova să fie scoasă de pe lista neagră la importurile de deșeuri metalice eu înțelegeam că, dincolo de faptul că este anormal să vrei să rezolvi o problemă internă prin plasarea țării pe liste negre la nivel internațional. Autorizarea de către instituțiile noastre înseamnă o pârghie în plus pentru noi în raport malul stâng. Și vedem că funcționează”, a explicat Madan.

59,5 USD pentru un Mwh este prețul pe care o să-l achite Moldova pentru energia electrică procurată de la Centrala Cuciurgan în luna mai. Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent”, a anunțat premierul, Natalia Gavrilița. Este a doua lună când se prelungește contractul cu Centrala de la Cuciurgan.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.