Rusia șterge identitatea ucraineană. Magazine cu patroni ruși, plata în ruble, iar statuia lui Lenin revine pe soclu

Un supermarket ucrainean popular din regiunea de sud Zaporojie a anunțat o mare redeschidere sâmbătă sub o nouă conducere – rusă. Este cel mai recent semn al încercărilor forțelor de ocupație ale Moscovei de a elimina identitatea ucraineană în teritoriile aflate sub controlul său, relatează CNN.

Anterior, magazinul din Melitopol făcea parte din lanțul ATB, o afacere din Dnipro. Dar fotografia unui pliant postată pe canalul Telegram al unui post de televiziune local se laudă că supermarketul face acum parte din lanțul MERA, care are sediul în Sankt Petersburg, Rusia.

Pliantul promite că clienții care cheltuiesc cel puțin 500 de grivne vor fi înscriși într-o „tombolă cu super-premii” – deși detaliile despre ceea ce câștigătorul ar putea lua acasă nu sunt dezvăluite.

În Enerhodar, oraș din nord-vestul regiunii Zaporojie din Ucraina, unele magazine au început să vândă produse cu plata în ruble, potritivit Nexta.
Magazinele în cauză vând produse aduse din Crimeea, Belarus și Rusia.

În altă parte a regiunii, o mare stemă ucraineană a fost îndepărtată din fața primăriei din orașul Tokmak. Fotografiile care circulă pe rețelele de socializare arată simbolul ucrainean distinctiv – un trident galben pe fond albastru – sprijinit de intrarea clădirii. O fotografie anterioară de pe același canal Telegram arată un bărbat pe o scară care pare că încearcă să desprindă tridentul de pe locul său.

Și parcă pentru a sublinia senzația că timpul se scurge invers, a apărut un videoclip din regiunea vecină Herson – tot sub ocupație rusă – cu o statuie a fostului lider sovietic Vladimir Lenin fiind reînălțată în orașul Nova Kahovka.

Un videoclip surprinde statuia revoluționarului rus și a primului lider al Uniunii Sovietice, transportată cu un camion prin oraș.

O fotografie ulterioară arată statuia pe un soclu în fața clădirii consiliului orașului.

Tokmak, Zaporozhye region. The Ukrainian trident was removed from the city council building, per decision by the local administration. pic.twitter.com/jVlhoinZDs

— Dr.Snekotron (@snekotron) April 30, 2022

In New Kakhovka, the invaders erected a monument to Lenin.

Or maybe it’s better to bring Ilyich’s cold body there? pic.twitter.com/2ozn0c09i3

— NEXTA (@nexta_tv) April 30, 2022

#Orașe ocupate #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.