Josep Borrell: UE face o ultimă încercare pentru a salva acordul nuclear cu Iranul

Uniunea Europeană face o ultimă încercare de a salva acordul nuclear iranian și de a ieși din impas, a relatat sâmbătă Financial Times.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat pentru FT că a căutat o „cale de mijloc” pentru a pune capăt impasului, care amenință să distrugă mai mult de un an de eforturi diplomatice europene.

Discuțiile au fost suspendate din martie, în principal din cauza insistenței Iranului ca Washingtonul să elimine Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), forța de securitate de elită a Teheranului, de pe lista organizațiilor teroriste străine (FTO) a SUA, notează Reuters.

Borrell ia în considerare un scenariu prin care desemnarea IRGC să fie ridicată, dar să fie menținută pentru unele părți ale organizației, care are mai multe divizii și un imperiu de afaceri tentacular.

Șeful politicii externe a mai spus că dorește ca negociatorul UE Enrique Mora să viziteze Teheranul pentru a discuta problema, dar a adăugat că Iranul „a fost foarte reticent” și a descris demersul diplomatic ca fiind „ultimul cartuș”, potrivit FT.

Borrell a subliniat totuși că negociatorii nu vor da un ultimatum Iranului.

Conducătorii clerici ai Iranului, încurajați de creșterea prețurilor la petrol de la invadarea Ucrainei de către Rusia, nu se grăbesc să revigoreze pactul nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale pentru a atenua sancțiunile asupra economiei sale dependente de energie.

În cadrul Planului comun de acțiune cuprinzător din 2015 (JCPOA), Iranul a acceptat să își limiteze programul nuclear în schimbul scutirii de sancțiuni economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Borell. acord #Iran

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat