Cât va mai dura scăderea monedelor europene în fața dolarului? Consecințe

07 Mai 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2022, 08:38 // Actual //  bani.md

Euro și alte monede europene majore continuă să se scufunde în raport cu un dolar aflat la maximele ultimilor ani, stimulat de statutul său de monedă de refugiu și de înăsprirea politicii monetare americane, potrivit AFP.

De asemenea, războiul din Ucraina îndepărtează investitorii de activele europene, iar euro a scăzut cu 7% de la începutul anului, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și apropiindu-se de paritate cu dolarul.

Lira sterlină a scăzut cu 8% față de nivelul maxim atins în timpul pandemiei, iar francul elvețian cu 7,5%.

De ce scad monedele europene și care sunt consecințele?

Invazia rusă în Ucraina a șocat piețele în februarie.

Dolarul a beneficiat de statutul său de monedă de refugiu, căutată de investitori în perioade de instabilitate economică, în timp ce monedele europene au avut de suferit din cauza apropierii lor de conflict.

Mai multe țări din zona euro sunt dependente de importurile de energie din Rusia, iar economiile lor ar fi afectate de un embargo petrolier din partea Moscovei, pe care UE îl ia în considerare.

Dar ascensiunea Covid-19 în China și carantina care rezultă din aceasta apasă și asupra monedelor europene.

„Activitatea economică pare să încetinească în toate economiile majore, la fel ca și comerțul”, a declarat într-o notă Jonas Goltermann, economist la Capital Economics.
El subliniază că euro depinde de „creșterea globală și de condiții financiare flexibile”.

Întrucât economia americană este mai puțin afectată de șocurile economice generate de războiul din Ucraina și de Covidul din China, Fed își poate permite să înăsprească mai repede politica monetară pentru a contracara inflația.

Acest lucru face ca dolarul să fie mai atractiv, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) este împărțită în ceea ce privește majorarea ratelor sale.

Cum să oprim căderea monedelor

În mod oficial, băncile centrale nu vizează un anumit nivel pentru monedele lor.

Cu toate acestea, guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau, a recunoscut vineri că „un euro prea slab ar fi împotriva obiectivului nostru de stabilitate a prețurilor”, pledând pentru o majorare a dobânzii.

Cu toate acestea, o înăsprire a politicii monetare nu este un panaceu: Banca Angliei a majorat joi dobânzile pentru a patra oară consecutiv, iar lira sterlină este încă în dificultate.

Banca a anunțat în același timp că se așteaptă ca economia să se contracte în 2023, chiar dacă inflația va rămâne ridicată: este vorba de stagflația de care se tem economiștii.
Pentru ca euro să evite paritatea cu dolarul, „Germania trebuie să găsească surse de energie, trebuie evitată o recesiune, iar piața trebuie să continue să creadă că BCE își va înăspri politica în acest an”, conchide Jane Foley, analist la Rabobank.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.