Bancherii visau la saci cu bani, dar statul renunță la împrumuturile scumpe. Datoria s-a redus cu 1,2 miliarde de lei

În acest an avem un fenomen fără precedent în istoria țării, când datoria de stat internă înregistrează o scădere semnificativă de 1,2 miliarde lei pe parcursul a doar 4 luni din an.

În toată istoria Moldovei noi am asistat la o creștere constantă a datoriei interne, mai puțin în acest an, când Guvernul depune toate eforturile pentru a reduce aceste tipuri de împrumuturi. Motivul de bază este creșterea puternică a costului banilor, care s-au scumpit de 2,5 ori față de perioada similară a anului trecut. Dacă anul trecut în această perioadă Guvernul a plătit în mediu pentru banii împrumutați 4,98%, atunci în acest an dobânda medie ponderată a ajuns la 12,55%”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Dobânda pentru Valorile mobiliare de stat în prezent au atins maxima din ultimii 6 ani, fapt ce descurajează Guvernul să se împrumute pe piața internă.

Unica soluție reală pe termen scurt sunt împrumuturile externe, care întârzie să vină. Conform datelor disponibile pentru primele 3 luni, Guvernul a reușit să contacteze doar 2,2 miliarde lei din surse externe. Din această sumă doar un miliard de lei a mers la acoperirea deficitului bugetar, restul au fost direcționați spre plata împrumuturilor interne. Voi menționa și cele 94 milioane lei veniți în primele 3 luni ale anului, o sumă infimă față de necesitările bugetului pentru 2022”, afirmă Ioniță.

Republica Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, iar în primele 3 luni ale anului au fost atrase doar 6% din suma necesară. Lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

”Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor”, a punctat economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #VMS #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.