Eșecul forțelor aeriene rusești - Motivul trecut cu vederea pentru care invazia Rusiei se clatină

Forța aeriană ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai mari avantaje ale Rusiei în fața Ucrainei.

Cu aproape 4.000 de avioane de luptă și cu o experiență vastă în bombardarea țintelor din Siria, Georgia și Cecenia, se aștepta ca forța aeriană a Rusiei să joace un rol vital în invazie, permițând armatei ruse să se afunde adânc în Ucraina, să cucerească Kievul și să distrugă armata ucraineană. Dar, după mai bine de două luni de război, forțele aeriene ale lui Vladimir Putin încă se luptă pentru controlul cerului, potrivit unei analize The Atlantic.

Eșecul forțelor aeriene rusești este poate cea mai importantă, dar mai puțin discutată poveste a conflictului militar de până acum. Forțele ucrainene au dat dovadă de o rezistență surprinzătoare în războiul aerian și s-au adaptat pe măsură ce luptele au avansat.

Dar oricare dintre părțile implicate în acest război ar putea încă să obțină supremația aeriană și să schimbe fundamental cursul conflictului.

Puterea aeriană este potențial decisivă în orice război.

Forțele aeriene depind de o serie de tehnologii care necesită personal foarte bine pregătit

Recenta modernizare a forțelor aeriene rusești, deși menită să le permită să desfășoare operațiuni combinate moderne, a fost mai mult pentru spectacol. Rușii au irosit banii și eforturile prin corupție și ineficiență.
Cleptocrația autocrată rusă nu are încredere în ofițerii de rang inferior și mediu și, prin urmare, nu poate permite luarea de decizii flexibile pe care se bazează forțele aeriene ale NATO.

În loc să se străduiască să controleze cerul, forțele aeriene rusești au oferit în cea mai mare parte sprijin aerian trupelor de la sol sau au bombardat orașele ucrainene
Spre deosebire de inamicul lor, ucrainenii au dezvoltat un concept coerent de operațiuni aeriene, un concept care le-a permis să blocheze ceea ce părea o cale ușoară către dominația aeriană rusă.

Pregătire foarte bună și de durată.

Puterea aeriană este potențial decisivă în orice război, dar este dificil de manevrat în mod eficient. Forțele aeriene depind de o serie de tehnologii care necesită personal foarte bine pregătit, care poate crea rapid ceea ce reprezintă un ecosistem militar aerian: stații radar pentru a asigura comanda și controlul, avioane de vânătoare pentru a proteja și a supraveghea cerul, avioane de realimentare, avioane pentru culegere de informații și avioane de atac pentru a localiza și distruge forțele inamice.
Acest tip de operațiuni combinate implică sute de aeronave și mii de oameni într-o strânsă corelație care necesită o viață întreagă pentru a fi stăpânit. Dar, atunci când sunt gestionate corect, aceste operațiuni suprapuse permit unei armate să domine cerul, făcând viața mult mai ușoară pentru forțele terestre sau navale de dedesubt.
Rușii au irosit banii și eforturile prin corupție și ineficiență.

Din fericire pentru Ucraina, recenta modernizare a forțelor aeriene rusești, deși menită să le permită să desfășoare operațiuni combinate moderne, a fost mai mult pentru spectacol. Rușii au irosit banii și eforturile prin corupție și ineficiență.

Deși s-a făcut mult caz de noile echipamente strălucitoare, cum ar fi mult-hulitele avioane de atac SU-34, forța aeriană rusă continuă să sufere din cauza operațiunilor logistice defectuoase și a lipsei unei instruiri regulate și realiste.

One of the downed #Russian #Su34 pilots shot himself, apparently believing that he would be mocked.

We do not understand what is in their heads, but now it is definitely not brains anymore.#Ukraine #UkraineUnderAttaсk #RussiaUkraineWar pic.twitter.com/R9KQyXOO8x

— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) March 5, 2022

#Putere aeriană #coruptie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.