„Și bogații plâng”: oligarhii sancționați și-au pierdut „jucăriile” de lux

Sancțiunile extrem de drastice care au fost impuse în urma invaziei ruse în Ucraina i-au lovit din plin pe mulți oligarhi favorizați de Kremlin – unii dintre cei mai bogați oameni din lume – care au rămas acum fără jucăriile lor de lux – iahturi, conace, avioane private, opere de artă – și cu conturile blocate.

Oligarhii au mai fost vizați și în trecut de sancțiuni, însă niciodată acestea nu au fost atât de aspre și nu au vizat un număr atât de mare de persoane care au adunat averi de multe miliarde de euro în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.

În Marea Britanie, peste 100 de oligarhi, precum și familiile acestora, au fost vizați de sancțiuni. Statele Unite au sancționat 140 de ruși bogați, iar UE, peste 30, potrivit The Moscow Times, care citează agenții de presă occidentale.

Secretarul de stat pentru Transport din Marea Britanie, Grant Shapps, a spus că mișcarea a fost concepută pentru a-i lovi acolo unde îi doare cel mai mult – interzicerea „accesului la jucăriile lor de lux”.
Capitala britanică a fost numită de ani de zile „Londongrad”, după ce a devenit o destinație preferată a rușilor bogați, care au încercat să-și securizeze averile aici și și-au înscris copiii la cele mai bune școli.

Chiar și celebrul Roman Abramovici a fost vizat de sancțiuni, fiind forțat să scoată la vânzare clubul de fotbal Chelsea, pe care l-a cumpărat în 2003.

Dar a acționa împotriva unui număr atât de mare de bogați, într-o economie extrem de globalizată, este „un teritoriu total neexplorat”, spune cercetătorul Alex Nice. Iar când războiul se va termina, va rămâne o ruptură profundă între Occident și Rusia, chiar dacă activele oligarhilor sunt doar înghețate, nu confiscate, a mai spus el. „Nu pare să existe nicio perspectivă ca aceste sancțiuni să fie ridicate în viitorul apropiat”, a apreciat Nice.

La Moscova, analistul politic independent Konstantin Kalacev a spus că „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina ar putea dura „de ani de zile” și chiar ar putea fi extinsă pentru ca acesta să-și îndeplinească visul de a recrea imperiul rus.

34 de ruși, eliminați din topul miliardarilor Forbes

Revista Forbes a eliminat luna trecută 34 de ruși din topul anual al miliardarilor, după „avalanșa de sancțiuni”.

„Războiul este un dezastru absolut pentru ei”, a spus Elisabeth Schimpfoessl, lector în sociologie la Universitatea Aston din Birmingham și autoarea cărții „Rich Russians”.

Petr Aven, cunoscut pentru o colecție vastă de artă rusă, a declarat pentru The Financial Times că nu este sigur dacă „își va permite menajeră sau șofer” și că se confruntă cu expulzarea din Marea Britanie.

Partenerul său de afaceri, Mikhail Fridman, a spus pentru Bloomberg că este „în stare de șoc” și, de asemenea, face eforturi să plătească o menajeră.

Mulți oligarhi au mai multe cetățenii și nu se grăbesc să se întoarcă în Rusia. Pentru ei, Occidentul a fost refugiu „în orice moment în care a existat vreun risc de urmărire penală în Rusia”, a spus Schimpfoessl. „Oligarhii nu s-au deranjat niciodată să instaureze statul de drept în Rusia”.

Valoarea activelor vizate de sancțiuni este uluitoare. Guvernul Marii Britanii estimează că numai Abramovici valorează peste 9 miliarde de lire sterline (10,5 miliarde de euro). De asemenea, sunt vizați și doi dintre asociații săi, cu averi de 10 miliarde de lire sterline.

Se zvonește că Abramovici deține 6 super-iahturi de lux, două din ele fiind andocate în Turcia din martie, evitând astfel sancțiunile.
Membrii UE au anunțat că au înghețat aproape 30 de miliarde de dolari în active rusești, inclusiv iahturi, elicoptere, proprietăți și opere de artă în valoare de 7 miliarde de dolari.

Washingtonul a anunțat că a sechestrat iahturi și avioane în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Președintele american Joe Biden a propus sancțiuni permanente, spunând că oligarhilor nu ar trebui să li se permită să se bucure de lux în timp ce copiii ucraineni mor.

Săptămâna trecută, în Fiji, poliția a confiscat un iaht de aproximativ 300 de milioane de dolari care aparține oligarhului Suleiman Kerimov, senator miliardar.

„Rușilor obișnuiți le place să vadă că „și bogații plâng””, a spus Kalacev, făcând referire la o telenovelă mexicană foarte populară în Rusia la începutul anilor 1990.
Dar nu se știe dacă sancțiunile afectează deciziile Moscovei. Oligarhii nu-l pot influența pe Putin, pentru că el se întâlnește cu ei „doar pentru a le transmite lucruri, nu pentru un dialog”, a spus Kalacev.

Dar sancțiunile „fără îndoială vor slăbi capacitatea Rusiei de a lupta”, a Nice.
Abramovici a fost implicat în negocieri pentru oprirea războiului, cu acordul ambelor părți. Alți oligarhi au criticat conflictul. Pe Instagram, antreprenorul și bancherul sancționat de Marea Britanie, Oleg Tinkov, a criticat „acest război nebunesc” și armata Rusiei.

Fridman a cerut încetarea vărsării de sânge, iar Oleg Deripaska, sancționat de Regatul Unit, UE și SUA, a spus că o continuare a luptei este „o nebunie”.

Însă experții se îndoiesc că aceștia să creeze o alianță împotriva lui Putin. „Nu ar fi în interesul lor să vorbească vreodată împotriva lui Putin”, a spus Schimpfoessl.

#sanctiuni #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.