Maib dă startul noului stil de lucru - agile WoW

Din luna mai a.c. două Orchestre și șapte Banduri constituite în maib au început să lucreze agile WoW, WoW reprezentând abrevierea de la way of working – stil de lucru.

După o lună în care circa 70 de angajați au fost în traininguri cu experți și consultanți internaționali, angajații maib vor implementa tehnicile și stilul agile în activitate, având deja foaia de parcurs pentru primele produse și servicii la care vor lucra, menite să facă viața clienților mai simplă, mai bună și mai mobilă.

Primele echipe agile WoW vor lucra într-o structură ierarhică diferită celei obișnuite și anume:

Orchestra Retail, constituită din Leader de Orchestră, Leader Tehnic de Orchestră, Agile Coach și Banduri dedicate dezvoltărilor pe linia Retail.
Orchestra Business Banking, constituită din Leader de Orchestră, Leader Tehnic de Orchestră, Agile Coach și Banduri dedicate dezvoltării de produse IMM.
7 Banduri care fac parte din una dintre aceste orchestre.

Bandurile sunt formate din echipe cross-funcționale: manageri produse, specialiști IT, manageri riscuri, manageri marketing, juriști etc., fiecare fiind specializate pe un anumit produs sau proces. În Sprinturi de câte 2 săptămâni acestea vor lucra la câte o dezvoltare de produs, serviciu bancar, iar după lansare vor prelua noi proiecte și provocări.

„Felicit primele echipe agile pentru noua etapă a proiectului. Este o mândrie și responsabilitate, deopotrivă, să fiți deschizători de drumuri și să implementați un stil absolut nou de activitate pentru bankingul din Moldova și regiune. Vă doresc entuziasm, pasiune profesională și excelență în dezvoltarea de produse atât de așteptate de clienții maib”, le-a urat Giorgi Shagidze, Președintele maib, la evenimentul de lansare a agile WoW.

De ce maib a inițiat implementarea agile?

Există mai multe motive care ne-au determinat ca bancă să inițiem transformarea agile. Iată doar câteva:

Lumea se schimbă în ritm amețitor și e necesar să ne schimbăm și noi, să fim agili, flexibili, astfel încât să putem fi mereu orientați către clienți, răspunzând așteptărilor și necesităților lor.
Progresul tehnologic, fintech ne motivează să accelerăm, să dezvoltăm și inovăm.
„Războiul talentelor”, dacă ne dorim să atragem și să păstrăm cei mai buni angajați – e necesar să le oferim un model de lucru inovativ și experiențe profesionale extraordinare, iar agile WoW este una dintre ele.

Ce urmează:

Alte câteva orchestre dedicate vor fi create și lansate în noul format de lucru.
Lansarea de noi produse și servicii pe piața bancară.
Experiențe fascinante de activitate pentru angajați și plus valoare pentru clienți.

Într-un cuvânt, urmează WoW, agile WoW.

Maib devine Agile!

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.