VIDEO Istoria unei refugiate care a devenit voluntară în Moldova: Eu nu știu dacă încă mai există casa mea

11 Mai 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mai 2022, 11:17 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. În acest context, pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Republica Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să redea printr-un reportaj video istoria unei refugiate din Ucraina care a devenit voluntară la Centrul Unic de Gestionare a Crizei din cadrul Guvernului Republicii Moldova.

Natalia este din Kiev, până la război, ea lucra în turism, în poziția de Director General al unei companii ucraineano-britanice care se ocupa de turismul extern. Acum, Asociația în care a activat, lucrează activ pentru a ajuta oamenii să se refugieze din zonele periculoase, în Ucraina de est și mai departe… acolo unde este sigur. Când s-a început războiul, Natalia nu era în Kiev și afirmă că dacă era în Kiev, nu ar fi plecat niciodată.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Bubuia, să spunem așa… și nimeni nu știa dacă o să ajungem sau nu… Eu tot timpul sunt cu gândul „acolo”… Eram la vilă, în regiunea orașului Irpin, împreună cu familia și copiii mici. Pentru că era zonă de luptă, Hostomel, Buci, Irpin… am stat o săptămână fără lumină, fără apă…a fost foarte periculos și înfricoșător. Când a devenit clar că noi nu o să mai putem rămâne acolo, în așa situație… ne-am evacuat cu două mașini”, povestește Natalia.

După ce Natalia a ajuns în Moldova ea a decis să caute o cale prin care ar putea fi de ajutor cetățenilor moldoveni care sprijină refugiații din Ucraina. Astfel, ea a găsit site-ul dopomoga.gov.md, de unde a aflat despre existența centrului din gestiunea Guvernului.

De atunci, în fiecare zi, Natalia este prezentă de dimineața până noaptea la centru. Tot ea afirmă, că doar aici se simte bine. Ea este responsabilă de coordonarea voluntarilor ucraineni, astfel, ajutându-i și pe oamenii din Moldova.

„Și oamenii vin, mulți sunt disperați, mai ales mămicile cu copilași… nu știu ce să facă, ne scriu – ajutați-ne, noi am trecut frontiera… ce să facem? Ele pur și simplu scriu în univers. Când sunt aici, toată durerea, toată frica dispare și eu simt că pot fi utilă… de asta sunt aici. Această atitudine încălzește și încurajează, eu sunt foarte recunoscătoare… Eu cred că atunci când se va termina războiul, noi încă o să scriem cărți și o să filmăm filme despre oamenii care atât de mult au ajutat Ucraina”, afirmă refugiata.

Drumul din Kiev spre Chișinău a fost greu. Natalia spune că a trecut prin locuri unde era și periculos… De exemplu, strada pustie din Jîtomîr unde răsunau explozii. Rudele Nataliei, de asemenea, au plecat din Ucraina, printre oamenii apropiați au rămas doar angajații companiei.

„Eu nu știu dacă încă mai există casa mea, eu nu știu dacă încă mai este apartamentul meu, eu nu știu ce se întâmplă cu prietenii mei… Una din angajatele mele se afla în Mariupol, noi două săptămâni nu știam dacă ea era în viață… o căutam”, spune Natalia.

Natalia crede că totul o să fie ca înainte… deși, nimeni nu știe. Totodată, ea spune, că oamenii care au venit aici și au rămas, sunt foarte recunoscători față de moldoveni, pentru tot ce fac pentru ei.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.