Salutări din Estul sălbatic! Companii din Moldova, asociate cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Fost asociat cu un devalizator de bănci și fonduri de pensii, un rus a investit în România în proiecte rezidențiale și o cramă de vinuri, potrivit unei investigații publicată de ziare.com

Bănci și fonduri de pensii

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev. În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional.

Continuarea investigației poate fi citită aici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#haker #grupare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.