VIDEO Cum afectează războiul piața medicamentelor? Directorul BP: Lucrăm în avans pentru a avea stocuri suficiente

Piața medicamentelor din Republica Moldova nu are de suferit prea mult în contextul războiului din Ucraina. Vasile Cazacu, directorul Balcan Pharmaceuticals, susține că există impedimente logistice, însă produsul brut ajunge la destinație.

Potrivit lui, cel mai mare risc, pe termen scurt, este ca întreprinderea să se confrunte cu lipsuri și neajunsuri. Bunăoară, din cauza acțiunilor militare din țara vecină, au fost perturbate livrările, iar termenii s-au mărit de două-trei ori.

„Ucraina, Rusia, Belarus sunt producători semnificativi și cu o prezență semnificativă pe piața Moldovei, credem că există riscul unor deficituri temporare, până nu va fi găsită alternativă.

Situația pandemică a demonstrat faptul că securitatea farmaceutică este una dintre prioritățile statului. La începutul pandemiei, majoritatea țărilor au interzis exportul de anumite medicamente de pe teritoriul său și s-a creat un vacuum de anumite produse, care ulterior a fost compensat. În ultima perioadă au apărut probleme mai mult logistice. Termenul de livrare.

Termenul de livrare a materiei prime, a ambalajelor, a altor excipienți s-a mărit semnificativ. A fost perturbată logistica atât pe cale maritimă, terestră, cât și pe cale aeriană. În unele cazuri, perioada de livrare s-a dublat, triplat ca timp și cost. Cu întârzieri, produsul ajunge în fabrică. Lucrăm în avans pentru a avea stocuri suficiente și pentru a asigura prezența medicamentelor pe piață”, a relatat Vasile Cazacu.

Balkan Pharmaceuticals este cea mai mare fabrică de medicamente din Republica Moldova. Cu patru fluxuri industriale, întreprinderea asigură producerea a peste 200 de denumiri de medicamente, în diferite forme, doze și variații de ambalaj – comprimate, capsule, pulbere, fiole, flacoane. Compania are planuri ambițioase de extindere către piața CSI și UE, creșterea numărului de angajați, a cifrei de afaceri și a nomenclaturii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#război Ucraina #balkan #furnizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.