Nenorocirea care lovește agricultorii moldoveni! Prețurile la fertilizanți sar în aer

12 Mai 2022, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2022, 16:13 // Actual //  bani.md

Banca Mondială estimează că prețul fertilizanților ar putea crește cu 70% în anul 2022. Principalele cauze a scumpirilor sunt creștere bruscă a costurilor de producție, întreruperile aprovizionării din Rusia și Belarus și extinderea restricțiilor la export impuse de China.

Indicele prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproape 10% în primul trimestru al anului 2022, urmând tendința de anul trecut, când prețurile la îngrășăminte au crescut cu 80%  din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a restricții comerciale din China. Se estimează că prețurile la îngrășăminte vor crește cu aproape 70% în 2022, înainte de a scădea în 2023”, arată raportul Băncii Mondiale „Commodity Markets Outlook”.

Creșterea prețurilor care a început anul trecut reflectă, de asemenea, contracția producției ca răspuns la creșterea prețurilor mărfurilor și la politicile comerciale restrictive. Producția a scăzut drastic în Europa din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale.

Prețurile la îngrășămintele fosfatice, conform Băncii Mondiale, au crescut cu 11% în primul trimestru al anului 2022, ceea ce a fost influențat, printre altele, de creșterea prețului la amoniac și sulf. Rusia – cel mai mare exportator atât de sulf, cât și de amoniac – se confruntă cu probleme logistice din cauza conflictului din Ucraina, care afectează negativ întregul lanț global de aprovizionare, se arată în raport. China, care reprezintă până la 30% din totalul comerțului cu fosfați, a impus o interdicție asupra exportului acestui produs până în iunie 2022. Rusia a extins interdicția privind exportul de nitrat de amoniu în afara Uniunii Vamale.

Prețurile îngrășămintelor cu fosfat aproape s-au dublat în 2021. Se estimează că prețurile vor crește cu încă 50% în 2022 și apoi vor scădea în 2023 dacă se lansează noi capacități în țările în curs de dezvoltare și se ridică măsurile restrictive. Pe lângă reducerea costurilor de producție, perspectiva depinde dacă China reia exporturile după luna iunie”, se mai spune în informația Băncii Mondiale.

Prețurile potasiului în primul trimestru al anului 2022 au crescut cu aproape 80%. Autorii documentului leagă acest lucru și de evenimente geopolitice.

În plus, de la 1 februarie 2022, Lituania a interzis tranzitul potasiului din Belarus prin intermediul căilor sale ferate. Se preconizează că în 2022 prețurile potasiului vor fi în medie de 1,5 ori mai mari decât în ​​2021 și vor rămâne ridicate în 2023 dacă livrările din Rusia și Belarus nu revin pe piața mondială”, mai spune Banca Mondială.

Autoritățile Republicii Moldova se atestă o criză a fertilizanților. Or, la începutul lunii mai, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a cerut ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să trimită o scrisoare UE pentru a solicta ajutor sub formă de fertilizanți.

În ponderea costurilor agricultorilor fertilizanții au o pondere de 20%.

După războiul Federației Ruse în Ucraina, livrările fertilizanților în Republica Moldova au fost stopate, iar autoritățile încearcă să identifice soluții.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.