China a deschis granițele pentru importuri de aur. În aprilie, ar intra aur în valoare de 8,5 miliarde $

China şi-a dat acordul pentru ca băncile locale şi internaţionale să importe mari cantităţi de aur în ţară, o decizie care ar putea să susţină preţurile la aur pe fondul unui declin care durează de mai multe luni, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

China este cel mai mare consumator mondial de aur, “înghiţind” sute de tone de metal preţios, în valoare de zeci de miliarde de dolari, în fiecare an.

În 2020 importurile au scăzut pe fondul răspândirii coronavirusului şi al diminuării cererii locale. Odată cu revenirea puternică a economiei chineze, începând din a doua jumătate a anului trecut, a revenit şi apetitul chinezilor pentru bijuterii, lingouri şi monede de aur iar începând din luna ianuarie preţurile locale au fost mai mari decât cotaţiile de referinţă la nivel global, astfel că importurile de aur sunt profitabile, scrie AGERPRES.

Banca Centrală a Chinei (PBOC) controlează cât de mult aur intră în China printr-un sistem de cote atribuite băncilor comerciale. În mod normal, PBOC permite intrarea unei cantităţi suficiente de aur pentru a satisface cererea internă dar uneori restricţionează livrările. China importă aur din Australia, Africa de Sud şi Elveţia.

Aproximativ 150 de tone de aur, în valoare de 8,5 miliarde de dolari la preţurile actuale, ar urma să intre în China în lunile aprilie şi mai, susţin sursele.

Cantităţile mari menţionate de Reuters semnalează o revenire a Chinei pe piaţa globală a lingourilor de aur. Datele oficiale arată că, începând din luna februarie 2020, importurile de aur ale Chinei au fost de aproximativ 600 milioane de dolari pe lună, adică aproximativ 10 tone. Comparativ, în anul 2019, China a importat lunar aur în valoare de 3,5 miliarde de dolari, sau aproximativ 75 de tone.

Cererea de aur a Indiei şi-a revenit şi ea de pe urma crizei provocate de pandemie, astfel că în luna martie importurile au atins un nivel record de 160 de tone, a declarat recent o sursă guvernamentală.

În mod normal, China şi India sunt responsabile pentru aproximativ două cincimi din cererea mondială de aur.

#import #aur #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”