A fost exclusă taxa de stat pentru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă a cetățenilor ucraineni

Pe perioada stării de urgență, va fi permisă șederea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor ucraineni și membrilor de familie ai acestora, care au intrat în Republica Moldova în perioada stării de urgență, precum și cei care se aflau legal în Republica Moldova la data instituirii stării de urgență, fără respectarea termenului de 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice. O astfel de decizie a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale.

De asemenea, a fost exclusă taxa de stat în mărime de 1440 lei, pentru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă a cetățenilor ucraineni. O altă prevedere ține de acordarea, la solicitare, a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățenii ucraineni fără obligativitatea respectării condiției de achitare a unui salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune.

O altă decizie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale este alocarea din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare în sumă de 6,7 milioane lei Autorităților Publice Locale de nivelul II și alte 1,8 milioane lei către APL de nivelul I, pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați. În acest sens, au fost alocate 2,3 milioane de lei Centrelor pentru refugiați, create de instituțiile publice din subordinea autorităților publice centrale. Alte 230 mii lei vor fi distribuite Centrelor din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar 192,8 mii lei – celor din subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Membrii CSE au aprobat acordarea unui lot de asistență internațională Ucrainei. Donația va include bunuri materiale, în sumă de 39 185 316,03 lei, din gestiunea Ministerului Afacerilor Interne și în sumă de 27 538 234,43 lei din gestiunea Ministerului Sănătății. De asemenea, lotul de asistență destinat Ucrainei va include bunuri în valoare de 830 838,78 lei, aflate în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și primite anterior sub formă de ajutoare umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților.

#permis de sedere #CSE #cetateni ucraineni #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.