Vicepremier rus: Jumătate dintre clienții Gazprom şi-au deschis conturi în ruble la Gazprombank

Jumătate dintre cele 54 de companii cliente ale grupului rus Gazprom şi-au deschis conturi în ruble la banca Gazprombank, a declarat joi vicepremierul rus Alexander Novak, în contextul în care Moscova vrea să îi oblige pe cumpărătorii de gaze ruseşti să plătească în ruble pentru aceste livrări, transmite Reuters.

„Avem aproximativ 54 de companii care au contracte cu Gazprom Export, este vorba de companii mari, medii şi mici. Potrivit informaţiilor mele, aproximativ jumătate din aceste companii şi-au deschis conturi speciale la banca autorizată (n.r. făcând referire la Gazprombank), pentru a se putea face conversia în ruble şi plata pentru gazele furnizate. În zilele următoare vom avea lista finală a celor care au plătit în ruble şi a celor care au refuzat să facă acest lucru”, a spus Alexander Novak.

Așadar, în curând, Gazprom va afla cine a achitat în ruble și cine a refuzat.

Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble.

Amintim că , anterior, Gazprom a sistat livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria întrucât cele două companii au refuzat să achite în ruble, condiție stabilită de Moscova.

#plata in ruble #clienti #gaz #companii #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.