Vicepremier rus: Jumătate dintre clienții Gazprom şi-au deschis conturi în ruble la Gazprombank

Jumătate dintre cele 54 de companii cliente ale grupului rus Gazprom şi-au deschis conturi în ruble la banca Gazprombank, a declarat joi vicepremierul rus Alexander Novak, în contextul în care Moscova vrea să îi oblige pe cumpărătorii de gaze ruseşti să plătească în ruble pentru aceste livrări, transmite Reuters.

„Avem aproximativ 54 de companii care au contracte cu Gazprom Export, este vorba de companii mari, medii şi mici. Potrivit informaţiilor mele, aproximativ jumătate din aceste companii şi-au deschis conturi speciale la banca autorizată (n.r. făcând referire la Gazprombank), pentru a se putea face conversia în ruble şi plata pentru gazele furnizate. În zilele următoare vom avea lista finală a celor care au plătit în ruble şi a celor care au refuzat să facă acest lucru”, a spus Alexander Novak.

Așadar, în curând, Gazprom va afla cine a achitat în ruble și cine a refuzat.

Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble.

Amintim că , anterior, Gazprom a sistat livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria întrucât cele două companii au refuzat să achite în ruble, condiție stabilită de Moscova.

#plata in ruble #clienti #gaz #companii #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.