Propagandista lui Putin lovește din nou: „Dacă voia, Rusia rezolva cu Ucraina în câteva ore, nu în zile”

Unul dintre principalii și cei mai faimoși propagandiști ai lui Putin, Margarita Simonyan, în vârstă de 41 de ani, este redactorul șef al RT, fostul Russia Today. Propagandistei, care este împotriva Ucrainei, Uniunii Europene şi împotriva Occidentului, state precum Canada, Marea Britanie și Australia, i s-au impus sancțiuni ca tuturor celorlalți oligarhi. Dar nimic n-o poate opri să facă declarații halucinante zi de zi la postul de televiziune.

Margarita Simonyan s-a născut într-o familie armeană din Krasnodar, a trăit un an în Statele Unite în timpul anilor de școală într-un program de schimb. Ulterior, Margarita a absolvit Facultatea de Jurnalism, iar propaganda și-a început-o într-un moment potrivit, războiul cecen. Ea a reușit să se facă auzită iar pasul următor a fost să se mute la Moscova fiind alăturată foarte repede grupului prezidențial de jurnaliști.

Este evident că în domeniul propagandei Margarita a dat dovadă de abilități remarcabile care i-au permis să conducă canalul nou creat Russia Today la vârsta de 25 de ani. Următorul pas în carieră a fost să conducă agenția Russia Today și agenția de presă Sputnik.

Propagandista lui Putin, cu vocația de a minți şi a manipula, se dezlănțuie din nou la postul de televiziune

Propagandista Margarita Simonyan, șefa canalului de televiziune RT (este fostul post Russia Today), a afirmat într-o emisiune la televiziunea publică Rossiya-1 că, dacă ar fi vrut, Moscova ar fi rezolvat Ucraina în câteva ore, nu în zile, dar a decis altfel pentru că armata rusă efectuează o „operațiune militară specială” în țara vecină și „nu un război”.

Cu siguranță am fi putut, dacă voiam asta, să rezolvăm cu Ucraina nu doar în zile, ci în ore. Dar noi efectuăm un soi de operațiune militară specială, și tocmai din acest motiv nu e vorba de un război, ci de o operațiune. Nu așa se efectuează un război. Îi compătimim pe toți cei de-acolo. Asta în primul rând. Al doilea lucru e că realizăm că mulți oameni de acolo sunt de partea noastră și că sunt ostatici, a declarat Margarita Simonyan la postul Rossiya-1.

La televiziunile rusești propaganda a atins cote maxime

În fiecare zi, an de an, Margarita Simonyan minte aproape despre orice: denaturează faptele, manipulează, reduce la tăcere, dă totul numai cum îi convine ei și primește mulți bani pentru asta. Mai mult, nu numai că primește bani pentru munca ei de propagandă, ci îi fură activ și din buzunarele contribuabililor ruși, scrie tsn.ua.

#razboi #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.