Cresc munții de bani de la bănci! Lichiditatea excesivă a ajuns la 4,5 miliarde lei

În trimestrul I 2022, lichiditatea excesiva a băncilor moldovenești a însumat 4,5 miliarde lei, în creștere față de trimestrul precedent cu 0,9 miliarde lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Pe parcursul trimestrului I 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 881,0 milioane lei. Față de trimestrul IV 2020 volumul lichidităților excesive, la fel, s-a diminuat în medie cu 1,8 miliarde de lei, înregistrând valoarea medie de 4,51 miliarde lei.

Excesul de lichidități de la bănci ar urma să crească după ce, în cadrul ședinței ordinare din 5 mai 2022 Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a continuat măsurile de înăsprire și a adoptat prin vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,00 puncte procentuale și a stabilit nivelul acesteia de 15,50 la sută anual.

Concomitent, pentru perioada de aplicare 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, au fost majorate: norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă de la 28,0 la sută la 30,0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă de la 30,0 la sută la 33,0 la sută din baza de calcul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lichiditate #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de senatori americani a introdus în Congres un proiect de lege care prevede confiscarea încărcăturii de petrol de pe tancurile rusești aflate pe listele de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Măsura vizează în special așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, care, potrivit Centrului finlandez CREA, transportă aproximativ 75% din exporturile de țiței ale Moscovei.

Potrivit proiectului, petrolul confiscat va fi vândut pe piață, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru reducerea datoriei publice a SUA. Inițiatorii propun și crearea unui fond special, numit Russian Sanctions Enforcement Fund, gestionat de Departamentul Trezoreriei, cu un buget de 150 milioane de dolari, destinat monitorizării și aplicării sancțiunilor, notează Reuters.

„Acest proiect de lege nu doar că va împiedica tentativele maligne ale Moscovei de a ocoli legislația americană, ci va permite Statelor Unite să valorifice activele confiscate”, a declarat senatorul republican Joni Ernst, unul dintre autorii inițiativei.

În prezent, aproximativ 200 de tancuri petroliere sunt vizate de sancțiunile SUA pentru implicarea în transportul de țiței rusesc peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de G7. Cel mai dur pachet de sancțiuni a fost introdus în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden, vizând deodată 180 de nave, responsabile pentru jumătate din exportul maritim de petrol al Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Un exemplu concret este tancul Eventin, înregistrat sub pavilion panamez, care a fost interceptat de autoritățile maritime germane la sfârșitul lunii martie. La bordul navei se aflau 100.000 de tone de țiței rusesc, care au fost confiscate de autoritățile germane în baza sancțiunilor în vigoare.

Acest nou proiect legislativ ar putea schimba fundamental modul în care SUA aplică și monetizează sancțiunile împotriva Federației Ruse, transformând o măsură de presiune economică într-o sursă directă de venit bugetar.