Cum a decăzut Rusia din poziția de putere mondială, iar Putin a ajuns izolat

23 Mai 2022, 07:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2022, 07:06 // Actual //  bani.md

După catastrofa războiului din Ucraina, care a ajuns aproape de trei luni de la începutul său, președintele Vladimir Putin este acum amărât și izolat de lume, devenind cel mai singur om de pe Pământ.

El a invadat țara vecină pentru a demonstra că Rusia era încă o putere mondială de prim rang, dar conflagrația a dezvăluit că ea este de fapt din categoria a treia, iar liderul de la Kremlin este în cădere.

Pretențiile lui Putin de a fi un ”geniu” politic (cum l-a supranumit Donald Trump, în mod neînțelept) sunt dezmințite de izolarea sa aproape completă pe plan international, potrivit Telegraph.

El a contat pe succesul tacticii sale încercate și testate de a împărți și de a stăpâni. Dar Putin a unit Occidentul împotriva lui, în timp ce ucrainenii refuză să fie conduși de el. În schimb, marele maestro al politicii a căzut într-o capcană.

O treime din soldații săi, care au invadat Ucraina, sunt morți, răniți sau dispăruți. Iar perspectiva nu este una prea optimistă. Expertul militar rus Mikhail Khodarenok a avertizat că Rusia se va confrunta în curând cu un million de militari ucraineni, înarmați de Occident cu arme.

De Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin nu a avut de anunțat niciun succes pentru Rusia pe câmpul de luptă. Dictatorul, vizibil bolnav, a stat în fața poporului său și al lumii cu mâinile goale.

Izolarea Rusiei aruncă economia sa în cădere liberă

Din ce în ce mai mult, Putin dă vina pe Occident pentru că l-a forțat într-un război care a ucis deja încă o generație de tineri ruși, mai mult decât în războaiele din Afganistan, Cecenia și Georgia la un loc.
În plus față de asta și nu mai puțin catastrofal, Finlanda și Suedia, două țări neutre până acum de pe flancul nordic al Rusiei, au renunțat la statutul de neutralitate. Dintr-o lovitură, Putin și-a extins granița cu NATO cu încă 1280 de kilometri. Este un eșec pentru marina rusă de la Marea Baltică și din Oceanul Arctic.

În ciuda dimensiunii sale geografice vaste, economia Rusiei este doar la nivelul Coreeei de Sud sau al unei țări medii din Europa de Vest. Acum, impactul sancțiunilor mondiale va trimite Rusia în cădere liberă, spre valoarea PIB-ului Spaniei.

Fondul Mondial Internațional prevede pentru 2022, o creștere a PIB-ului de 3,7% pentru SUA, 3,7%-Marea Britanie, 4,8%-Spania, 2,9%-Franța, 2,1%-Germania, 3,9%-Canada, 2,4%-Japonia. În schimb, Rusia va scădea cu 8,5%.

Căderea lui Putin

Încercările repetate ale lui Putin de a-l asasina pe președintele Ucrainei Volodimir Zelesnki au însemnat un eșec strategic. La fel, cum a fost și planul de a cuceri Kiev-ul și aeroportul Hostomel.

Occidentul a rămas unit în hotărârea ca Rusia să nu reușească să câștige acest război, care ar duce la pierderea suveranității de către Ucraina. Putin rămâne periculos, în principal datorită arsenalului nuclear al Rusiei.

Acum, dictatorul de la Kremlin amintește de ultimele zile ale lui Hitler, descrise într-un mod memorabil de actorul Bruno Ganz în filmul Downfall. La fel ca Hitler, Putin a devenit obsedat de detaliile operaționale ale războiului, având la dispoziție încă niște arme miraculoase, precum rachetele sale hipersonice și dronele de pe submarinele Poseidon.

Niciuna dintre aceste fantezii de răzbunare nu îl va salva pe Putin. Cât timp se va afla la Kremlin, sancțiunile Occidentului nu vor fi niciodată ridicate. Căderea lui Putin nu trebuie să fie neapărat și a Rusiei, dar numai viitorul va da un răspuns precis.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.