Germania este interesată de gazele naturale dintr-o ţară africană

22 Mai 2022, 22:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mai 2022, 22:36 // Actual //  bani.md

Germania este interesată de proiecte comune cu Senegal privind gazele naturale, a anunţat cancelarul Olaf Scholz în timpul primului său turneu african.

Germania doreşte să se implice alături de Senegal în proiecte din domeniul gazelor naturale şi al energiei regenerabile, a declarat duminică cancelarul Olaf Scholz în timpul primei sale călătorii în Africa. Vizita se desfăşoară în contextul războiului din Ucraina şi al impactului acestuia asupra preţurilor la energie şi alimente.

Scholz a început turneul african în Senegal, care are rezerve de miliarde de metri cubi de gaz.

Astfel, Germania încearcă să îşi reducă dependenţa faţă de Rusia. Partea germană a iniţiat discuţii cu autorităţile senegaleze despre extracţia de gaze şi despre gazul natural lichefiat, a declarat Scholz.

„Este o chestiune care merită să fie urmărită intens”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele senegalez Macky Sall, adăugând că proiectele sunt în interesul comun al celor două ţări.

Scholz a mai spus că Germania este interesată de proiectele senegaleze de energie regenerabilă.

Vineri, un oficial guvernamental german a declarat că Germania ar putea contribui la explorarea unui câmp de gaze în Senegal.

Sall a declarat că Senegalul este pregătit să aprovizioneze piaţa europeană cu gaze. El a estimat că producţia Senegalului va ajunge la 2,5 milioane de tone anul viitor şi la 10 milioane de tone până în 2030.

„Totul este deschis şi suntem dornici să lucrăm cu Germania în acest context”, a spus Sall despre explorarea gazelor şi finanţarea proiectului.

Tot duminică, Scholz merge în Niger, de unde va zbura spre Johannesburg, luni seara, pentru ultima etapă a turneului său.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.