Analiză. Ucraina, după 3 luni de război. „Armata de sperietori” a lui Putin care nu i-a mai speriat pe ucraineni

În urmă cu exact 3 luni, pe 24 februarie 2022, din ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina iar în Europa a revenit războiul: unul în toată regula, în care s-au bifat până acum toate ororile pe care europenii nu le-au mai experimentat de mai bine de 77 de ani: invazie terestră a unei ţări, bombardamente, oraşe distruse complet, zeci de mii de civili ucişi, deportări, crime de război, gropi comune. Europa nu a mai cunoscut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul-fulger de 3-4 zile, visat de Moscova, s-a transformat într-o mlaştină în care armata rusă bălteşte deja de 90 zile Iar aceasta ar putea fi singura veste bună care răzbate din acest conflict.

În ziua de 24 februarie 2022, Vladimir Putin ordonat invadarea Ucrainei vecine: sprijiniţi de câteva mii de tancuri şi blindate şi sute de avioane şi elicoptere, cei peste 150 de mii de militari ruşi care au trecut graniţa păreau, la prima vedere, o forţă impresionantă.

Dar „războiul este o interacţiune dinamică între două voinţe”, după cum a descris succint conflictul din Ucraina (parafrazându-l pe strategul militar Carl von Clausewitz) şeful Pentagonului, Mark Milley, în cadrul unei audieri în Congresul SUA.

Războiul din Ucraina a devenit, astfel, interacţiunea dinamică dintre voinţa Kremlinului şi cea a ucrainenilor.

Iar bilanţul, după trei luni de război, arată că monstrul sovietic pe care Putin a încercat să-l resusciteze inclusiv în plan ideologic are mai degrabă nişte picioare (sau şenile) din lut: militarii ruşi nu au încetat să şocheze în toată această perioadă, atât prin modul deficitar în care au dus lupta, cât şi prin acel deja vestit comportament grotesc-abuziv faţă de civili, care a variat de la furturi de frigidere, până la crimele de război comise în zonele ocupate.

Pierderile din Ucraina slăbesc capacitatea de apărare a Rusiei în Extremul Orient

„Este un război cu totul iraţional, din perspectiva artei militare. Încalcă cele mai banale reguli de artă militară pe care le-au dezvoltat militarii şi strategii adevăraţi de-a lungul a mii de ani”, a declarat pentru digi24.ro, Hari Bucur-Marcu, expert internaţional în materie de politici de apărare.

Serviciile de informaţii militare britanice susţin că, după doar 3 luni de război, pierderile Rusiei sunt similare cu cele suferite de URSS în Afganistan.

Blogul Oryx, care se bazează pe informaţii din surse deschise şi care monitorizează şi agreghează toate imaginile făcute publice ce documentează tehnică de luptă distrusă în Ucraina, a însumat în acest fel 3.818 de blindate ruse, din care aproape 700 de tancuri, care au fost distruse, capturate sau abandonate de militarii Moscovei.

În aprilie, Moscova a admis doar că a suferit pierderi semnificative în Ucraina, fără a da cifre exacte.

„Practic, aceste pierderi masive slăbesc foarte mult capacitatea de apărare a Federaţiei Ruse acolo unde este nevoie”, a spus Hari Bucur-Marcu, care a adăugat că NATO este „un inamic inventat”, care nu are niciun scop să invadeze sau să ameninţe teritorial Rusia.

În schimb, Federaţia Rusă are nişte ameninţări foarte serioase în Orient: teritorii în dispută cu Japonia şi China. În asemenea condiţii, să îţi epuizezi stocuri de muniţii, de armamente pe care le ai, nu are niciun sens sau noimă, din punct de vedere militar

La începutul lunii mai, Pentagonul a estimat că Rusia a tras peste 2.100 de rachete de precizie (lansate terestru, din aer sau de pe mare) asupra Ucrainei şi, conform ministerului britanic al Apărării, stocul de astfel de muniţii se epuizează.

Nu, aviaţia rusă nu ştie reţeta dobândirii superiorităţii aeriene în Ucraina

Aviaţia rusă s-a remarcat în primele zile ale invaziei mai degrabă prin lipsa ei, în condiţiile în care propaganda Moscovei prezintă avioanele sale militare drept cel puţin la fel de performante ca cele ale NATO.

Doctrina SUA-NATO, pusă în practică în cele două războaie din Golf şi conflictul din Iugoslavia, s-a bazat pe obţinerea aşa-numitei superiorităţi aeriane. Abia după ce acest deziderat este bifat, în sensul dobândirii controlului aerian asupra ţării atacate şi a distrugerii reţelei de radare şi sisteme antiaeriene, se trece la ofensiva terestră.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata Putin #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.